Formarea statului moldo-vlah

1377-14 decembrie-Petru Mușat, domnul Moldovei și Radu I Basarab domnul Ungro-Vlahiei, se întâlnesc- în secret-la Brăila, pentru a discuta despre desființarea vămii între cele două țări. În urma discuțiilor s-a ajuns la un acord și s-a stabilit încetarea vămii începând cu data de 1 martie 1378.
1378-3 februarie-Sfatul Moldovei aprobă desființarea vămii cu Valahia.
-14 februarie-Sfatul Valahiei aprobă desființarea vămii cu Moldova.
-20 mai-Are loc o nouă întâlnire secretă între Petru Mușat și Radu I Basarab la Brăila.
-6-9 iunie-Sfaturile Moldovei și Valahiei discută, separat, și aprobă unificarea monetară. Ducații și banii de argint devin moneda unică celor două țări.
-3 septembrie-Petru Mușat afirmă, într-o scrisoare trimisă voievodului muntean, că o eventuală unire între Moldova și Ungro-Vlahia ar putea să stăvilească pretențiile dominatoare ale Ungariei.
-1-18 octombrie-Au loc, la Brăila, negocieri secrete între Petru și Radu, precum și între sfaturile celor două țări. Negocierile se încheie doar cu stabilirea numelui pentru eventualul stat comun: Moldo-Vlahia.
1 noiembrie-1 decembrie-Se reiau negocierile moldo-valahe de la Brăila, care, de această dată se încheie cu un succes istoric: Moldova și Valahia încheie un tratat care prevedea unificarea progresivă a celor două state; mai întâi armata, apoi sfatul și în cele din urmă biserica. S-a mai stabilit ca oficializarea unirii să se facă exact peste un an de la încheierea acestor negocieri: 1 decembrie 1379. Forma de stat a noii țări s-a hotărât să fie voievodatul Moldo-Vlahiei, complet independent față de Ungaria.
1379-15 martie- Curtea (oastea cea mică) celor două țări române este unificată în tabăra de la Crăciuna, ridicându-se la cifra de 10.000 de oameni.
-17 mai-Sfatul domnesc este unificat la Brăila și sunt numiți principalii dregători: banul, vornicul, logofătul, paharnicul, vistierul, spătarul și comisul.
-2 iunie-Mitropolitul Antim al Ungro-Vlahiei este numit mitropolit primat al Moldo-Vlahiei.
-august-Sfatul domnesc alege drept capitală a Moldo-Vlahiei orașul Târgoviște.
-1-6 septembrie-În urma unor discuții între cele două sfaturi și cei doi domni, se stabilește numele viitorului domn al Moldo-Vlahiei, precum și modalitatea de succesiune la tron. Petru Mușat urmează să devină voievodul Moldo-Vlahiei sub numele de Petru I. La moartea acestuia, tronul îi va reveni lui Radu sau urmașilor acestuia. În continuare vor urma la tron succesorii lui Petru I; stabilindu-se o alternanță la tron între cele două familii domnitoare: Basarab și Mușat.
-11 octombrie-În Moldova și respectiv Valahia sunt convocate Adunările tării, care sunt informate despre unire, precum și de numele noului domn.
-12 octombrie-Adunarea Ungro-Vlahiei decide renunțarea la suzeranitatea maghiară și adoptă unirea în unanimitate.
-13 octombrie-Adunarea Moldovei aprobă la rândul ei unirea, precum și strămutarea capitalei la Târgoviște. Adunările erau formate din nobilime, cler, orășeni și țărani liberi.
-1 decembrie-Mitropolitul Antim îl unge domn pe Petru I Mușat. În aceeași zi, noul domn îl va anunța, printr-o scrisoare, pe Ludovic I- regele Ungariei și al Poloniei- de crearea noului stat. Totodată, Petru I, ca domn al Moldovei și Valahiei, renunță la vasalitatea față de Ungaria, dar își asumă și titlurile de ban la Severinului și duce de Făgăraș.
-26 decembrie- Ludovic I îi răspunde, tot printr- o scrisoare, lui Petru I și îi cere să-i restabilească suzeranitatea asupra statului valah. Totodată, Ludovic I se pretinde protectorul noului stat al Moldo-Vlahiei; în același timp, îi retrage lui Petru I titlurile de ban al Severinului și duce de Făgăraș.