Moldovlahia Mare

1383
-Petru I Mușat întărește și edifică o serie de cetăți din regat: Baia și Hotin în Moldova; Severin și Timișoara în Banat; Turnu și Brăila în Valahia; Făgăraș, Amlaș, Sibiu, Bistrița, Unguraș, Cluj, Gherla, Alba Iulia și Deva în Transilvania.
- În același timp, Petru își continuă politica în Transilvania, donând terenuri atât nobililor români din regiune cât și boierilor munteni și moldoveni. Același lucru se întâmplă și în Banat.
1384
- Petru I reorganizează regatul împărțindu-l în trei provincii, având o relativă autonomie internă: Moldova, Valahia și Transilvania. Banatul Severinului este inclus în Valahia. Petru I își păstrează pentru sine conducerea locală în Valahia, numind însă în Moldova și în Transilvania doi voievozi: Radu I Basarab, respectiv Dan I Basarab. Motivul acestei reorganizări și împărțiri a puterii era faptul că, la curtea regală, se întețiseră intrigile și luptele de culise pentru succesiunea la tron. Astfel, o parte a boierimii îl susținea pe Radu, fostul domn al Valahiei, o alta îl susținea pe Mircea, fiul lui Radu, o a treia parte îl susținea pe fiul cel mare al lui Radu, Dan și în sfârșit a patra parte îl susținea pe fratele lui Petru, Roman Mușat. Anticipând eventuala dezintegrare a tării, Petru decide să împartă puterea, păstrând pentru sine titlul de rege al Moldovlahiei Mari și voievod al Valahiei. Sistemul era identic cu stăpânirea maghiară asupra Transilvaniei: regele era șeful statului, iar voievodul vasalul acestuia. Autonomia voievodatelor Moldovei și Transilvaniei rămâne însă relativă, atâta vreme cât armata moldovlahă, cantonată în cetățile acestora, rămâne subordonată regelui moldovlah. De asemenea, voievodul era numit de rege și apoi aprobat de organele locale: dieta din Transilvania și sfatul din Moldova. Succesiunea la tronul regal era și ea modificată; astfel la moartea lui Petru I, sfatul regal urma să-l aleagă pe noul rege dintre cei doi voievozi (al Moldovei și al Transilvaniei). Regele primea automat și titlul de voievod al Valahiei, precum și acela de ban al Banatului (fără Severin, care devenise parte a Valahiei).
Pentru a spori puterea regală, Petru I își reatribuie vechile titluri, și anume acelea de duce al Făgărașului și Amlașului, acestea desprinzându-se de Transilvania.
1385
- La moartea lui Radu I, Petru îl numește voievod al Moldovei pe fiul mai mic al acestuia, Mircea I Basarab.
- Sunt întărite și completate cu garnizoane moldovlahe noi cetăți: Vaslui în Moldova; Piua Pietrii și Crăciuna în Valahia; Hunedoara, Gilău, Cetatea de Baltă, Sibiel, Sebeș și Lita în Transilvania.
1386
- Trupe moldovlahe participă, alături de oastea lui Ioancu(Ivanco), la apărarea Dobrogei (Țara lui Dobrotă) de atacurile otomanilor. Voievodul transilvan Dan I este ucis în lupte. În locul acestuia Petru I îl numește pe fratele său Roman I Mușat.
1387
- 26 septembrie- Mircea, voievodul Moldovei, încheie la Lemberg( Lvov) un tratat de alianță cu Wladyslaw Jagello, regele Poloniei și al Lituaniei. Evident tratatul a fost încheiat cu acordul lui Petru, dar încheierea acestuia de către Mircea în numele său, dovedește faptul că regele Moldovlahiei permitea celor doi voievozi să ducă o politică proprie.
1388
- La cererea regelui Wladyslaw Jagello, Mircea I îi va acorda un împrumut de 4000 de ruble de argint, pentru care va primi amanet Haliciul cu teritoriul aferent, inclusiv Pocuția, Sneatinul și Colomeea.
1389
- Petru I își adaugă titlurile de “despot al țărilor lui Dobrotă și voievod al Silistrei”, lucru ce dovedea extinderea stăpânirii moldovlahe până la Marea Neagră.
1390
- La moartea lui Petru I Mușat, sfatul regal îl numește rege pe voievodul Moldovei, Mircea I Basarab. Adunarea Moldovlahiei îl confirmă apoi pe rege. Titlul de voievod al Moldovei îi revine lui Ștefan I Mușat, fratele lui Roman Mușat.
- Trupele moldovlahe din Moldova, alături de un corp transilvan, trimis în ajutor de Roman I, eliberează de tătari sudul Moldovei. În regiune, Ștefan I Mușat va edifica Cetatea Albă. Basarabia cu cetatea Chiliei, rămâne pe mai departe în componența Valahiei.
1391
- Bande otomane sub conducerea lui Firuz-Bey jefuiesc Valahia.
- noiembrie- Datorită neachitării împrumutului de către Wladyslaw Jagello, Ștefan I Mușat, sprijinit de trupe trimise de Mircea, ocupă Pocuția- teritoriul aflat în gaj. Pocuția este anexată la Moldova, aflându-se sub ocupație militară până în anul 1402.
1392
- 19 martie- Printr-o diplomă regală Mircea I decide folosirea limbii slavone atât în biserică, cât și în cancelaria regală. Diploma se va aplica și în Transilvania, unde slavona va înlocui latina, utilizată până atunci. Dar latina va fi utilizată în continuare în cancelariile din regat, în paralel cu slavona și greaca, pentru corespondența cu statele vecine, dar și în manuscrisele bisericești.