Eliberarea Durostorului

1476 – Mehmed al II-lea cere cedarea Chiliei și Cetății Albe, precum și eliberarea prizonierilor luați la Vaslui. Refuzul lui Ștefan va apropia noile lupte.
- 18 martie – Cu o armată de 150-200.000 de oameni, Mehmed al II-lea pleacă din Constantinopol spre Adrianopol, unde va rămâne 40 de zile.
- 22 mai – Mehmed al II-lea ajunge la Varna, unde se fac ultimele pregătiri pentru invazie.
- 2 iunie – Ștefan I își reunește trupele în apropierea cetății Crăciuna, în număr de aproximativ 100.000 de soldați. Restul trupelor (circa 25.000) sunt trimise să apere principalele cetăți: Giurgiu, Turnu, Târgoviște, Brăila, Chilia, Cetatea Albă, Severin, Timișoara, Vaslui, Roman, Baia, Suceava, Hotin, Tighina etc. Un corp sub conducerea lui Vlad Țepeș este trimis să preîntâmpine atacul tătarilor.
- Marea campanie inițiată de sultan începe cu un eșec: Cetatea Albă n-a putut fi cucerită. Veneția, ca parte a coaliției anti-otomane, va reține, pe durata luptelor, pe tătarii din Crimeea.
- În vreme ce Mehmed al II-lea se pregătea să-și treacă oastea peste Dunăre, la Isaccea, tătarii lui Eminek Mîrza au atacat Moldova dinspre nord-est. Cum trupele conduse de Vlad Țepeș au dat înapoi, Ștefan a decis să-și retragă trupele de la Crăciuna, de-a lungul Siretului, spre Bacău. A predat conducerea trupelor voievodului transilvănean Matei Corvin, iar el, în fruntea unui corp de cavalerie, s-a năpustit asupra tătarilor. În apropiere de Nistru, hoardele jefuitoare au fost zdrobite și risipite. Între timp, trupele otomane au trecut Dunărea și au asediat Brăila și Giurgiu, înaintând spre Moldova. Ștefan s-a decis să reziste în apropierea localității Răsboieni (Valea Albă), fortificând regiunea și amplasând numeroase piese de artilerie. O parte din trupe au fost trimise, sub comanda paharnicului Șendrea, să hărțuiască ariergarda sultanului, lovind la adăpostul nopții.
- 24 iulie – Trupele otomane ajung la Răsboieni. Beneficiind de superioritatea artileriei, Ștefan îi lovește crunt pe otomani, provocându-le pierderi grele.
- 25 iulie – Începe o luptă dură între cele două armate. Serios subțiate, rândurile armatei otomane se clatină sub presiunea trupelor lui Ștefan.
- 26 iulie – Nesocotind ordinele lui Ștefan, garnizoanele cetăților Baia, Roman și Neamț sosesc la locul luptei. Dezastrul otomanilor este total, circa 40.000 de turci pierzându-și viețile. Mehmed al II-lea se retrage spre Dunăre, urmărit de cavaleria lui Ștefan.
- august – Pentru a-și consolida victoria, Ștefan I asediază și cucerește, după 15 zile, cetatea Dârstorului. Victoria îi va consolida faima de mare luptător împotriva Semilunii în apusul Europei. Dar Dobrogea rămânea în continuare sub ocupație otomană.
- noiembrie – Ducele Crișanei, Petru al III-lea Mușat (Aron), moare în condiții neelucidate. La dorința regelui maghiar, precum și a nobilimii maghiare din Crișana, Ștefan îl numește mare duce pe nobilul Ștefan Bathory (Batori).
1477
- 22 aprilie – Ștefan I Mușat este numit împărat pe viață, primind și supranumele de Ștefan cel Mare.
- Ștefan I încheie un tratat de alianță anti-otomană cu Veneția.
1478
- Ștefan I întărește partea sud-estică a țării, cu cetățile București, Piua Petrii și Dârstor (Dristra).
- Novgorodul este alipit Rusiei.
1479
- Veneția încheie pace cu otomanii, ieșind din coaliția anti-otomană. Profitând de situație, otomanii atacă Imperiul Romano-Moldovlah, de această dată în Banat.
- septembrie – Otomanii cuceresc Timișoara și trec Mureșul, intrând în Crișana. O altă parte a trupelor otomane intră în Transilvania, prin nordul munților Poiana Ruscă (estul Banatului).
- 13 octombrie – Trupele moldovlahe, conduse de Matei Corvin, voievodul Transilvaniei, precum și două corpuri aflate sub conducerea ducelui Crișanei, Ștefan Batori și a contelui de Timișoara Pavel Chinezul, provoacă o mare înfrângere armatelor Semilunii, la Câmpul Pânii (Kenyermezo), lângă Orăștie.
- noiembrie – Voievodul Maramureșului, Vlad Țepeș, este asasinat. În locul acestuia, Ștefan I îl numește pe Basarab al II-lea Țepeluș (cel Tânăr), nepotul de frate al lui Laiotă Basarab (Basarab I – cel Bătrân).
- Căderea orașului Skodra (Skhoder) sub otomani încheie cucerirea Albaniei.
1480
- Are loc o nouă incursiune otomană în Banat. Marele ban Basarab I (Laiotă Basarab) îi respinge fără ajutor din partea armatei imperiale din provinciile vecine.
1481
- Moare în chip misterios Basarab I (Laiotă Basarab). În locul acestuia, Ștefan I îl numește ban pe fiul său, Alexandru al IV-lea Musat.
- Continuă atacurile otomane în Banat, fără a avea însă sorți de izbândă.
- Ștefan începe construirea Bisericii Divinei Înțelepciuni, copia perfectă a Agiei Sofia din Constantinopol. Aceasta va fi terminată în anul 1502 și va adăposti mormântul împăratului.