MoldoVlahia Æterna

Creșterea puterii Imperiului Romano-Moldovlah

Zalmoxys — Thu, 01 Sep 2011 15:52:27 +0000

1482 – Are loc un nou atac otoman în Banat. Invadatorii sunt învinși în apropierea Carașovei. Drept represalii, Ștefan I ocupă orașul Cladova, utilizat de otomani ca bază de atac.
1483 – Ungaria semnează pacea cu otomanii, iar Ștefan I rămâne singur în coaliția antiotomană. Urcarea pe tron a sultanului Baiazid al II-lea, care considera Chilia și Cetatea Albă “porți cheie și uși ale întregii Polonii, a Romei, a Tartariei și a întregii Mări Negre“, va grăbi reluarea ostilităților cu Imperiul Otoman.
- Anticipând pericolul, împăratul Ștefan I va întări și edifica noi cetăți, care se vor alătura zestrei Imperiului Romano-Moldovlah: Becicherecu Mare, Vârșet și Panciova, în Banat; Debrețin și Beretău, în Crișana; Sighet, în Maramureș; Soroca, Orhei, Tighina și Reni, în Moldova; noua cucerire, Cladova, precum și Giurgiu, Turnu, București și Târgoviște, în Valahia.
1484 Eliberarea Dobrogei. Cucerirea Nicopolei, Varnei și Rusciucului
- Baiazid al II-lea reîncepe conflictul cu Stefan I, cerându-i acestuia cedarea Chiliei și Cetății Albe, precum și a Cladovei. După refuzul lui Ștefan, însoțit de aproximativ 100.000 de oameni, sultanul trece Dunărea, sprijinit și de o puternică flotă, precum și de tătari.
– iulie – O parte a armatei otomane asediază Chilia. În fruntea a circa 50.000 de soldați (restul fiind trimiși sub comanda lui Vlad Călugărul să îi întâmpine pe tătari), Ștefan I îi atacă fulgerător pe otomani și depresurează Chilia. Lupta va dura trei zile și se va încheia cu o victorie zdrobitoare a lui Ștefan.
- Între timp, cealaltă parte a trupelor otomane, conduse de Baiazid al II-lea, asedia cetatea Giurgiului. La aflarea dezastrului de la Chilia, Baiazid ridică asediul și își retrage trupele peste Dunăre. Pornit în urmărirea trupelor otomane învinse în lupta de la Chilia, Ștefan I se întâlnește cu grosul trupelor otomane în apropierea Dârstorului. Aproximativ 70.000 de soldați moldovlahi se încleștează cu circa 75.000 de otomani. Are loc o luptă cruntă. Dezastrul otomanilor este complet. Se spune că însuși sultanul Baiazid al II-lea abia a reușit să scape cu câțiva oameni.
- 5 august – După un asediu de o zi, Ștefan ocupă cetatea Păcuiu lui Soare.
- 9 august – Trupele moldovlahe cuceresc Turtucaia, eliberând astfel întreaga Dobroge.
- 14 august-1 septembrie – Ștefan I asediază și cucerește Varna.
- 3 septembrie – Trupele moldovlahe cuceresc Rusciucul.
- 20 septembrie – Armata moldovlahă ocupa orașul Nicopole.
- 23 septembrie -Sultanul Baiazid al II-lea cere pace.
- 19 octombrie – Prin pacea de la Vidin, sultanul recunoaște toate cuceririle lui Ștefan I și se obligă să înceteze ostilitățile timp de șapte ani. În urma păcii, Dobrogea, pe linia Rusciuc-Razgrad-Varna, revine Imperiului Romano-Moldovlah. De asemenea, teritoriul din jurul cetăților Nicopole și Cladova este delimitat.
1485
- 15 septembrie – Se încheie un tratat antiotoman, între Ștefan I si Cazimir al IV-lea, regele Poloniei.
- octombrie – Stefan I anexează, printr-o diplomă imperială, Dobrogea și regiunile Cladova și Nicopole provinciei Valahia.

Eliberarea Durostorului

Zalmoxys — Sat, 01 Jan 2011 02:42:23 +0000

1476 – Mehmed al II-lea cere cedarea Chiliei și Cetății Albe, precum și eliberarea prizonierilor luați la Vaslui. Refuzul lui Ștefan va apropia noile lupte.
- 18 martie – Cu o armată de 150-200.000 de oameni, Mehmed al II-lea pleacă din Constantinopol spre Adrianopol, unde va rămâne 40 de zile.
- 22 mai – Mehmed al II-lea ajunge la Varna, unde se fac ultimele pregătiri pentru invazie.
- 2 iunie – Ștefan I își reunește trupele în apropierea cetății Crăciuna, în număr de aproximativ 100.000 de soldați. Restul trupelor (circa 25.000) sunt trimise să apere principalele cetăți: Giurgiu, Turnu, Târgoviște, Brăila, Chilia, Cetatea Albă, Severin, Timișoara, Vaslui, Roman, Baia, Suceava, Hotin, Tighina etc. Un corp sub conducerea lui Vlad Țepeș este trimis să preîntâmpine atacul tătarilor.
- Marea campanie inițiată de sultan începe cu un eșec: Cetatea Albă n-a putut fi cucerită. Veneția, ca parte a coaliției anti-otomane, va reține, pe durata luptelor, pe tătarii din Crimeea.
- În vreme ce Mehmed al II-lea se pregătea să-și treacă oastea peste Dunăre, la Isaccea, tătarii lui Eminek Mîrza au atacat Moldova dinspre nord-est. Cum trupele conduse de Vlad Țepeș au dat înapoi, Ștefan a decis să-și retragă trupele de la Crăciuna, de-a lungul Siretului, spre Bacău. A predat conducerea trupelor voievodului transilvănean Matei Corvin, iar el, în fruntea unui corp de cavalerie, s-a năpustit asupra tătarilor. În apropiere de Nistru, hoardele jefuitoare au fost zdrobite și risipite. Între timp, trupele otomane au trecut Dunărea și au asediat Brăila și Giurgiu, înaintând spre Moldova. Ștefan s-a decis să reziste în apropierea localității Răsboieni (Valea Albă), fortificând regiunea și amplasând numeroase piese de artilerie. O parte din trupe au fost trimise, sub comanda paharnicului Șendrea, să hărțuiască ariergarda sultanului, lovind la adăpostul nopții.
- 24 iulie – Trupele otomane ajung la Răsboieni. Beneficiind de superioritatea artileriei, Ștefan îi lovește crunt pe otomani, provocându-le pierderi grele.
- 25 iulie – Începe o luptă dură între cele două armate. Serios subțiate, rândurile armatei otomane se clatină sub presiunea trupelor lui Ștefan.
- 26 iulie – Nesocotind ordinele lui Ștefan, garnizoanele cetăților Baia, Roman și Neamț sosesc la locul luptei. Dezastrul otomanilor este total, circa 40.000 de turci pierzându-și viețile. Mehmed al II-lea se retrage spre Dunăre, urmărit de cavaleria lui Ștefan.
- august – Pentru a-și consolida victoria, Ștefan I asediază și cucerește, după 15 zile, cetatea Dârstorului. Victoria îi va consolida faima de mare luptător împotriva Semilunii în apusul Europei. Dar Dobrogea rămânea în continuare sub ocupație otomană.
- noiembrie – Ducele Crișanei, Petru al III-lea Mușat (Aron), moare în condiții neelucidate. La dorința regelui maghiar, precum și a nobilimii maghiare din Crișana, Ștefan îl numește mare duce pe nobilul Ștefan Bathory (Batori).
1477
- 22 aprilie – Ștefan I Mușat este numit împărat pe viață, primind și supranumele de Ștefan cel Mare.
- Ștefan I încheie un tratat de alianță anti-otomană cu Veneția.
1478
- Ștefan I întărește partea sud-estică a țării, cu cetățile București, Piua Petrii și Dârstor (Dristra).
- Novgorodul este alipit Rusiei.
1479
- Veneția încheie pace cu otomanii, ieșind din coaliția anti-otomană. Profitând de situație, otomanii atacă Imperiul Romano-Moldovlah, de această dată în Banat.
- septembrie – Otomanii cuceresc Timișoara și trec Mureșul, intrând în Crișana. O altă parte a trupelor otomane intră în Transilvania, prin nordul munților Poiana Ruscă (estul Banatului).
- 13 octombrie – Trupele moldovlahe, conduse de Matei Corvin, voievodul Transilvaniei, precum și două corpuri aflate sub conducerea ducelui Crișanei, Ștefan Batori și a contelui de Timișoara Pavel Chinezul, provoacă o mare înfrângere armatelor Semilunii, la Câmpul Pânii (Kenyermezo), lângă Orăștie.
- noiembrie – Voievodul Maramureșului, Vlad Țepeș, este asasinat. În locul acestuia, Ștefan I îl numește pe Basarab al II-lea Țepeluș (cel Tânăr), nepotul de frate al lui Laiotă Basarab (Basarab I – cel Bătrân).
- Căderea orașului Skodra (Skhoder) sub otomani încheie cucerirea Albaniei.
1480
- Are loc o nouă incursiune otomană în Banat. Marele ban Basarab I (Laiotă Basarab) îi respinge fără ajutor din partea armatei imperiale din provinciile vecine.
1481
- Moare în chip misterios Basarab I (Laiotă Basarab). În locul acestuia, Ștefan I îl numește ban pe fiul său, Alexandru al IV-lea Musat.
- Continuă atacurile otomane în Banat, fără a avea însă sorți de izbândă.
- Ștefan începe construirea Bisericii Divinei Înțelepciuni, copia perfectă a Agiei Sofia din Constantinopol. Aceasta va fi terminată în anul 1502 și va adăposti mormântul împăratului.

Cucerirea Transnistriei

Zalmoxys — Mon, 01 Nov 2010 02:28:28 +0000

1469 – Tătarii atacă Moldova. Împăratul Ștefan I însuși conduce trupele care-i resping pe atacatori și, drept represalii, ocupă regiunea sudică aflată în stânga Nistrului. Regiunea, numită Transnistria, se va afla sub ocupație militară până în anul 1483, când va fi încorporată Moldovei. Pentru a preveni atacurile tătărești, Ștefan edifică în regiune câteva cetăți: Tiraspolis (Tiraspol), Dubăsari și Liman (Odesa, Edisan.)
1470 – Ștefan este ales împărat pentru încă șapte ani.
1471 – Moare banul Bogdan I Mușat. În locul acestuia, Ștefan îl numește pe Laiotă Basarab.
1472 – Moare voievodul Moldovei, Radu al III-lea Basarab (cel Frumos). Ștefan îl numește drept succesor al acestuia pe Vlad al IV-lea Basarab (Călugărul), fiul lui Vlad Dracul și fratele lui Vlad Țepeș și al lui Radu cel Frumos.
1474 – Sultanul Mehmed al II-lea pretinde Imperiului Romano-Moldovlah cedarea cetăților Chilia și Cetatea Albă, plus plata tributului, restant încă din 1463. Refuzul lui Ștefan va apropia luptele.
- septembrie – Aproximativ 120.000 de soldați otomani se adună la Sofia, sub comanda lui Suleiman, beglerbegul Rumeliei și pornesc spre Dunăre.
- octombrie – O parte a trupelor lui Suleiman asediază cetățile Turnu, Giurgiu și Chilia, în timp ce o altă parte pornesc spre Târgoviște.
- decembrie – Otomanii ocupă Giurgiu și Târgoviște; Turnu și Chilia continuă să reziste.
1475 – ianuarie – Armata otomană înaintează spre Moldova și ocupă Bârladul.
- 10 ianuarie – Trupele otomane sunt zdrobite în apropierea Vasluiului, pierzând în luptă peste 30.000 de oameni. Ștefan pornește în urmărirea otomanilor timp de șase zile, capturând 15.000 de soldați. Turcii se retrag în dezordine peste Dunăre. Ștefan eliberează Târgoviște și Giurgiu.
- Ștefan îl trimite pe cumnatul său, Alexandru Gabras, alături de o mică armată, la Mangop, să-l înlocuiască pe conducătorul local, din familia Gabras, fratele lui Alexandru și vasal al otomanilor.
– mai-octombrie – Pregătind revanșa, sultanul Mehmed al II-lea ocupă Mangopul și Caffa.

Imperiul Romano-Moldovlah

Zalmoxys — Fri, 18 Jun 2010 04:21:15 +0000

1460
- Otomanii cuceresc despotatul de Moreea.
- 21 octombrie – În condițiile dispariției Imperiului Bizantin, împăratul Vlad al II-lea considera Moldovlahia Mare drept singurul imperiu roman din estul Europei. La propunerea sa, Dieta imperiala decide ca imperiul să se numească de acum înainte Imperiul Romano-Moldovlah sau Sacrum Apostolicus Romano-Moldovlachorum Imperium. Vlad al II-lea va fi supranumit Țepeș de către sași.
- noiembrie-decembrie – Se desfășoară lupte cu otomanii în Dobrogea, oprite de venirea iernii.
1461
- Imperiul Otoman ia în stăpânire Imperiul Bizantin de Trapezunt.
- august – Otomanii recuceresc Dârstorul.
1462 – Recucerirea Chiliei
- februarie – Vlad al II-lea cucerește Chilia.
- 10 mai – Vlad al II-lea ocupa Dârstorul după un asediu de nouă zile.
- 17 mai – Vlad al II-lea cucerește Turtucaia.
- iunie-iulie – Otomanii asediază Dârstorul.
- 20 iulie – Printr-un atac surpriză, Vlad al II-lea cucerește orașul Nicopole.
- august – Trupe romano-moldovlahe, aflate sub comanda banului Bantului, Bogdan I Mușat, cuceresc Vidinul.
- septembrie – Otomanii recuceresc Turtucaia.
1463
- aprilie – Otomanii ocupă orașul Nicopole, după un asediu de 16 zile.
- 8 mai – Dârstorul este ocupat de otomani. Vlad al II-lea cere pace. Prin pacea de la Varna, Vlad al II-lea va accepta cedarea Dobrogei și a Vidinului, precum și plata unui tribut anual de 3.000 de galbeni, în schimbul răscumpărării păcii.
- Imperiul Otoman cucerește Bosnia.
- După pacea dezastruoasă încheiată cu otomanii, Vlad al II-lea nu mai primește încă un mandat de împărat din partea Dietei imperiale. Clasa conducătoare a Moldovlahiei îl preferă pe vărul acestuia, Ștefan IV Mușat, voievodul Transilvaniei, ales împărat sub numele de Ștefan I Mușat. Ștefan îl numește pe Vlad voievod al Maramureșului, în locul lui Matei Corvin, care primește în schimb titlul de voievod al Transilvaniei.
- decembrie – Profitând de implicarea Imperiului Otoman într-un război cu Veneția, Ștefan renunță la plata tributului.
1464
- februarie – Otomanii atacă Chilia și, concomitent, trec Dunărea, asediind cetatea Giurgiu.
- martie – Otomanii sunt învinși în lupta pentru Chilia.
- aprilie – Trupele otomane sunt respinse peste Dunăre. Mehmed al II-lea acceptă, momentan, nesupunerea Imperiului Romano-Moldovlah.
1466
- Polonia câștigă ieșire la Marea Baltică.
1468-1478 Războiul ungaro-ceh. Ungaria ocupă Moravia, Silezia și Lusacia.

Primul împărat din afara familiilor imperiale

Zalmoxys — Wed, 16 Jun 2010 04:09:29 +0000

1446
- Grav rănit, după asediul Dârstorului, Vlad I se retrage de la conducerea imperiului. În locul său, Dieta imperială îl alege pe Iancu de Hunedoara, încoronat sub numele de Ioan I Corvin. Fostul împărat, Vlad I, devine voievodul Transilvaniei, sub numele de Vlad II Basarab.
- Profitând de situația din Ungaria, Ioan Corvin impune alegerea drept rege al Ungariei pe Ladislau, fiul minor al lui Albert de Habsburg. În aceste condiții, Ioan I Corvin își mai adaugă un titlu, acela de protector al Ungariei; pe lângă cele cunoscute de împărat al Moldovlahiei, duce al Crișanei, duce al Făgărașului și Amlașului.
1447
- Voievodul Maramureșului Ilie I Mușat, fiind bolnav se retrage. În locul său Ioan Corvin îl numește pe fiul acestuia, Roman II Mușat. Totodată, Ioan Corvin renunță la titlul de duce al Crișanei, oferindu-l lui Petru III Mușat, fratele lui Ștefan III Mușat.
1448
- Împăratul Ioan I organizează o campanie anti-otomană cu participarea Ungariei.
- 28 septembrie – Trupele cruciate intră în Serbia, sub conducerea lui Ioan I Corvin.
- 17-19 octombrie – Bătălia de la Kossovopolje se încheie cu înfrângerea cruciaților, care lasă pe câmpul de luptă peste 17.000 de oameni.
1449
-Roman II Mușat moare subit. În locul acestuia, Ioan Corvin îl numește voievod al Maramureșului pe Vladislav I Basarab, fiul lui Dan II Basarab și fratele lui Dan II Basarab.
1451
- Banul Banatului, Ștefan III Mușat, se retrage. În locul acestuia, Ioan I îl numește pe fiul lui Alexandru I Mușat, Bogdan I Mușat.
- Moare Dan II Basarab. Împăratul Ioan I îl numește voievod al Moldovei pe Alexandru III Mușat, fiul lui Ilie I Mușat.
-20 noiembrie – Ioan I semnează un armistițiu pe trei ani cu Imperiul Otoman, prin care se consfințesc vechile raporturi de forte. Otomanii reintră în posesia cetăților Vidin, Cladova și Nicopole.
1453
- 28 mai – Otomanii cuceresc Constantinopolul, sub conducerea lui Mehmed al II-lea.
- Ioan I își retrage titlul de protector al Ungariei, odată cu instalarea puterii regale prin împlinirea vârstei majoratului de către Ladislau. În același timp, Dieta Imperială îl realege împărat pe Ioan Corvin pentru încă șapte ani.
- Mitropolia Moldovlahiei își proclamă, autocefalia față de Constantinopol.
1454
- Otomanii denunță armistițiul cu statele creștine; invadează Serbia și cuceresc Semendria.
- Ioan I și Ladislau semnează un tratat de alianță anti-otomană.
- octombrie – Trupele creștine atacă și ocupă Cladova. Belgradul este întărit în eventualitatea unui atac otoman. Iarna va opri, însă, ostilitățile.
1455
- Moare voievodul Transilvaniei Vlad II (Dracul). În locul acestuia, Ioan I îl numește pe Ștefan IV Mușat, fiul lui Bogdan I Mușat.
- Moare și Alexandru III Mușat. Acesta este înlocuit la conducerea Moldovei de Vlad III Basarab, fiul lui Vlad Dracul.
1456
- 14 februarie – Papa Calixt al III-lea se arată favorabil unei noi cruciade.
- 2 iunie – Trupe sosite din Ungaria și Imperiul german ajung în fața Belgradului și sunt puse sub comanda lui Ioan I Corvin.
- 4 iulie – Otomanii încep asediul Belgradului.
- 14 iulie – La Salankemen cruciații câștigă lupta navală cu forțele otomane.
- 21-22 iulie – Bătălia de la Belgrad consemnează o mare victorie a lui Ioan I asupra lui Mehmed al II-lea.
- 11 august – Ioan I moare de ciumă la Zemun și este înmormântat în catedrala ortodoxă de la Alba Iulia. Pe mormântul său scrie “S-a stins lumina lumii.”
- 12 august – Voievodul Moldovei, Vlad III Basarab, devine împărat sub numele de Vlad al II-lea. În locul său, acesta îl va desemna pe fratele lui, Radu III Basarab.
1457
- La moartea voievodului Maramureșului, Vladislav I Basarab, împăratul va acorda acest titlu fiului lui Ioan Corvin, Matei I Corvin.
1458-1459
- Otomanii cuceresc Atena.
- Mehmed al II-lea cucerește Serbia și orașul Cladova, aparat de o garnizoană maghiară.
- Vlad al II-lea atacă prin surprindere și cucerește cetatea Dârstorului.

Pierderea Dobrogei și a Chiliei

Zalmoxys — Fri, 29 Jan 2010 00:58:54 +0000

1428
- 3 iunie – Otomanii sunt înfrânți în Serbia, sub zidurile cetății Golubac (Golubăț), de către o mare armată creștină în rândurile căreia se afla și Alexandru.
- În pofida acestei înfrângeri, otomanii cuceresc Dobrogea integral, până la Dunăre, inclusiv cetatea Chilia.
1429
- Sigismund și Alexandru semnează cu Imperiul Otoman un tratat de pace. Otomanii își păstrează recentele cuceriri, Vidinul și Dobrogea, inclusiv cetățile Chilia și Dârstor.
1430
- Pentru a compensa pierderea Chiliei, Alexandru construiește pe malul stâng al Dunării o altă cetate, Chilia Nouă.
1431
- Continuă luptele de culise și asasinatele politice în Imperiul Moldovlah. Pe rând, cad victime voievodul transilvan Mihail I și apoi cel moldovean Dan II. În locul lor Alexandru îi numește pe Alexandru II Basarab (Aldea), fiul lui Mircea I, în Transilvania și respectiv pe Vlad II Basarab (Dracul), în Moldova.
1432
- Moare împăratul Alexandru I Mușat. Adunarea Moldovlahiei, devenită Dieta imperială, îl alege împărat pe Vlad Dracul, voievodul Moldovei, sub numele de Vlad I Basarab, pentru 7 ani.
– Voievodul Maramureșului este ucis. În locul lui Vlad îl numește pe Ilie I Mușat, fiul lui Alexandru I Mușat. Calitatea de voievod al Moldovei îi revine lui Vlad I, care astfel își mai adaugă un titlu.
1434
- Radu II Basarab (Prasnaglava), banul Banatului moare. Vlad îl numește în locul acestuia pe Ștefan III Mușat, celălalt fiul al lui Alexandru I Mușat.
1435
- Moare voievodul Transilvaniei Alexandru II Aldea. Noul voievod numit de Vlad este Dan II Basarab, fiul lui Dan II Basarab.
1438
- Împăratul Vlad I cedează titlul de duce al Crișanei unui nobil transilvănean, Ioan Corvin de Huniade (Hunedoara), acesta fiind susținut de unguri și sași, precum și de nobilimea română din Transilvania și Crișana.
1439
- 27 august – Otomanii cuceresc Semendria.
- Vlad I este reconfirmat împărat pentru încă șapte ani.
1440
- Otomanii atacă fără succes Belgradul.
1441
- Împăratul Vlad I cedează titlul de voievod al Moldovei lui Dan II Basarab, voievodul Transilvaniei. Locul de voievod al Transilvaniei îi revine lui Ioan Corvin de Hunedoara, sub numele de Ioan I Corvin. Titlul de duce al Crisanei revine în posesia împăratului. Totodată, Vlad I cedează Basarabia, cu cetatea Chilia Noua, Moldovei.
1442
- Au loc noi lupte cu otomanii pe linia Dunării.
1443
- Statele apusene organizează o nouă cruciadă anti-otomană. Vlad I participă cu 15.000 de luptători, puși sub comanda lui Ioan Corvin. Ungaria participă cu 20.000 de luptători, la care se adaugă efectivele despotului sârb Brancovici. Trupele cruciate cuceresc Nișul și apoi Sofia.
1444
- iulie – La Seghedin, regele Ungariei Vladislav I și împăratul Moldovlahiei Vlad I semnează un tratat de pace cu Imperiul Otoman, prin care acesta se obliga să evacueze cetățile și teritoriile cucerite din Serbia, Albania și Dobrogea.
- 20 septembrie – Datorită prezenței unei flote apusene în zona strâmtorilor, cruciații rup pacea și cuceresc Cladova, Vidinul și Nicopole.
- octombrie – Armata moldovlahă eliberează Dobrogea, cucerind Chilia și Dârstorul. Apoi aceștia se îndreaptă spre Varna, urmând să facă joncțiunea cu trupele maghiare și corpul moldovlah condus de Iancu de Hunedoara.
- 10 noiembrie – Armata cruciată este zdrobită în bătălia de la Varna. Regele Ungariei Vladislav este ucis pe câmpul de luptă alături de 15.000 de creștini.
- 25 noiembrie – Otomanii recuceresc Dârstorul.
1445
- ianuarie-aprilie – Trupele moldovlahe apără cu succes cetățile Turnu și Giurgiu, asediate de otomani.
- mai – Otomanii recuceresc Chilia, ocupând astfel Dobrogea integral.
- august – Vlad I asediază, fără succes, Dârstorul.

Imperiul Moldo-Vlah

Zalmoxys — Sun, 01 Nov 2009 23:39:27 +0000

1407
- 8 februarie -Mircea se intitulează împărat al Moldovlahiei. Sfatul Regal, devenit acum Sfatul Imperial, îl proclamă împărat sub numele de Mircea I Basarab, împăratul Moldovlahiei, voievodul Maramureșului și duce al Crișanei, precum și duce al Făgărașului și Amlașului. Printre posesiunile lui Mircea se mai numărau Bologa și Branul în Transilvania și Banatul, care fusese anexat mai demult Valahiei. Voievozii Transilvaniei și Moldovei își păstrează titlurile și relativa autonomie față de Mircea, dar vor fi numiți în continuare de împărat și aprobați de organele locale. Pentru a-l menaja pe Sigismund, Mircea păstrează componența Dietei din Transilvania, dar în virtutea împroprietăririi a numeroși nobili moldovlahi, în ultimii ani, aceasta era deja formată în majoritate din români (150 din 296 în 1409).
1409-1411
- Apogeul puterii lui Micea I. Acesta îl sprijină pe fiul lui Baiazid, Musa, să cucerească Adrianopolul și să devină sultan.
1410
- În virtutea tratatului din 1402, trupe moldovlahe participă, alături de polonezi, la înfrângerea teutonilor la Grünwald.
1411
- 17 februarie – Musa, devine, cu sprijinul lui Mircea, sultan al Imperiului Otoman. Din păcate, reluarea politicii tatălui său, de refacere a unității statului otoman, va deteriora, treptat, raporturile dintre Musa și Mircea, care-și va îndrepta atenția spre un alt pretendent – Mustafa. (Ambii înfrânți, în 1416, de către Mehmed, sultan din 1414).
1416-1417
- Mehmed organizează o mare expediție împotriva lui Mircea, dar este înfrânt și trupele sale sunt risipite înainte de a atinge linia Dunării.
1418
- Reîncep luptele cu otomanii, care vor dura 10 ani, cu sorți de izbândă schimbători.
- 31 ianuarie -La moartea lui Mircea, împărat devine Alexandru I Mușat, voievodul Transilvaniei. Pentru a preveni eventualele dispute cu rivalii săi, Alexandru cedează titlul de voievod al Maramureșului fiului lui Mircea, Vlad I Basarab. Alexandru îl numește voievod al Transilvaniei pe celălalt fiu al lui Mircea, Mihail I Basarab.
1419
- Voievodul Moldovei Petru II Mușat moare în mod misterios. Alexandru îl numește voievod pe fiul lui Dan I Basarab, Dan II Basarab.
1420
- Are loc o amplă campanie otomană în sudul Dunării, precedată de o expediție pregătitoare în vara anului 1419.
- aprilie-august – Se dau lupte grele cu otomanii la nord de Dunăre. În același timp, de pe mare, au fost atacate Chilia și Cetatea Albă. Lupte grele s-au dat și lângă cetatea Severinului, unde trupele conduse de Alexandru resping cu dificultate atacul otoman. Alături de Alexandru a luptat și un corp polonez.
- 5 septembrie – Otomanii ocupă cetatea Dârstorului. La cererea lui Alexandru sultanul acceptă pacea, dar sudul Dobrogei (pe linia Dârstor-Mangalia) este încorporat Imperiului Otoman.
1422
- 400 de călăreți-arcași moldovlahi participă alături de polonezi la asediul cetății Marienburg.
- Au loc noi lupte cu otomanii în zona Dunării. Alexandru eliberează Dârstorul și sudul Dobrogei. Luptele vor continua, intermitent, până în 1425.
1425
- Trupele moldovlahe cuceresc Vidinul.
- Alexandru I Basarab reîmparte imperiul și îi acordă titlul de Mare Ban al Banatului lui Radu II Basarab, fratele lui Dan II Basarab.
1425-1430
- Război otomano-venețian; otomanii ocupă Thessalonicul.
1426
- Împăratul Alexandru I semnează un tratat de alianță defensivă cu regele Ungariei, Sigismund.
- octombrie -Otomanii ocupă Turtucaia.
1427
- ianuarie – Otomanii recuceresc Vidinul.
- Ungaria ocupă Belgradul.

Alipirea Crișanei și Maramureșului

Zalmoxys — Wed, 05 Aug 2009 16:18:42 +0000

1406- 19 aprilie- Printr-o diplomă regală, Mircea condiționează calitatea de nobil de apartenența la ortodoxism. Aceeași diplomă reorganizează rangurile boierești (cele ereditare, nu dregătoriile) pe întreg teritoriul regatului. Astfel boierii mari și boiernașii sunt înlocuiți de duci și conți (dux et comes).
-mai – Nobilii maghiari din Transilvania și Banat se răscoală, contestând diploma. Secuii și sașii se alătură maghiarilor și își constituie o armată în apropiere de Alba Iulia. Trupele moldovlahe intră în regiune și îi atacă pe răzvrătiți.
-6 iunie – Armata răzvrătiților din Transilvania este învinsă în apropierea Sibiului. Trupele regelui pacifică regiunea și apoi îi exilează pe conducătorii rebeliunii. Aceștia se refugiază în Ungaria și îi cer sprijin lui Sigismund, regele maghiar.
- 2 august – Ungaria, alături de trupe maghiare din Transilvania atacă Moldovlahia. Acestora li se alătură trupe ale secuilor și sașilor. Atacul s-a produs concomitent pe două direcții: în Transilvania pe direcția Cluj-Mănăștur și în Banat spre Timișoara.
- 12 august – Trupele maghiare asediază și ocupă Clujul.
- 14 august – Maghiarii cuceresc Timișoara. Concomitent, trupele maghiarilor, secuilor și sașilor încep asediul cetății Alba Iulia. Voievodul transilvan Alexandru I Mușat se află în cetatea asediată.
- 3 septembrie – Trupele moldovlahe conduse de Mircea depresurează Alba Iulia.
- septembrie-octombrie – Se dau lupte grele în Transilvania și Banat cu sorți de izbândă schimbători.
- 9 octombrie – Un corp militar moldovlah condus de voievodul Moldovei Petru II Mușat eliberează Clujul.
- 1 noiembrie – Armata moldovlahă obține victoria în Banat, zdrobind trupele maghiare în luptele pentru cetatea Timișoarei.
- 4 noiembrie – Trupele conduse de Mircea cuceresc Aradul, înaintând în Crișana. Simultan un corp de armată aflat sub conducerea voievodului Transilvaniei, Alexandru I Mușat, intră în Maramureș, trecând Someșul.
- 6 noiembrie – Mircea I cucerește Oradia Mare, amenințând apoi și Debreținul.
- 7 noiembrie – Alexandru ocupă Cetatea de Piatră (Chioar) și se îndreaptă spre Baia Mare.
- 11 noiembrie – Mircea începe asediul Debreținului.
- 14 noiembrie – Alexandru cucerește Baia Mare.
- 16 noiembrie – Sigismund de Luxemburg cere pace.
- 17 noiembrie – Mircea ocupă Debreținul și acceptă oferta lui Sigismund.
- 1-14 decembrie – Mircea și Sigismund se întâlnesc la Alba Iulia spre a discuta condițiile păcii. În schimbul păcii Mircea cere recunoașterea cuceririlor sale: Crișana și Maramureșul. În cele din urmă, Sigismund acceptă o soluție de compromis; pentru a nu fi anexate Moldovlahiei, Sigismund îl recunoaște pe Mircea drept voievod al Maramureșului și duce al Crișanei.
Astfel intră, practic, în componența Moldovlahiei, Maramureșul situat între Tisa, Someș, Carpați și Moldova precum și Crișana, mărginită la nord și la vest de Tisa, la sud de Mureș și la est de Transilvania. Nordul Maramureșului rămâne la Ungaria.

MoldoVlahia Mare 1393-1402

Zalmoxys — Mon, 18 May 2009 14:36:27 +0000

1393
-Expediția de la Karinovasi, în sudul munților Balcani (Haemus), cu prilejul căreia Mircea lichidează bazele de atac otomane.
1394-iunie-Printr-o diplomă regală Dobrogea și Silistra sunt anexate Valahiei. Totodată Mircea mută granița dintre Moldova și Valahia pe cursul Milcovului, cedând Moldovei ținutul Putnei cu cetatea Crăciuna.
-septembrie-Coroana și banii sunt monedele ce vor fi utilizate în Moldova, Valahia, Transilvania, Banat și Dobrogea, înlocuind astfel ducații și banii.
1395-7 mai-La Brașov, Mircea I Basarab semnează tratatul de alianță anti-otomană cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Cu acest prilej, Sigismund recunoaște stăpânirea lui Mircea asupra Banatului și Transilvaniei.
-17 mai-Trupele otomane conduse de sultanul Baiazid Yiderîm sunt zdrobite intre Turnu și Argeș(Rovine) de regele Mircea I. Otomanii se retrag în dezordine peste Dunăre.
-iunie-Trupele moldovlahe alături de cele maghiare asediază și ocupă orașul Nicopole.
1396-25 septembrie-Bătălia de la Nicopole, unde o armată cruciată cu o mică oaste condusă de Mircea în componența sa, este zdrobită de Baiazid.
-Ca urmare a bătăliei, Mircea va fortifica cetățile dobrogene Caliacra, Mangalia (Pangalia), Păcuiu lui Soare, Turtucaia, Enisala și Dârstor (Silistra), anticipând un atac otoman.
1397-septembrie-octombrie-Trupe otomane trec din nou Dunărea dar sunt respinse de Mircea.
1398-Cetatea Branului intră în componența Valahiei, Mircea dorind să-și sporească puterea în detrimentul voievozilor Transilvaniei și Moldovei.
1400-Voievodul transilvan Roman I Mușat moare, probabil otrăvit; asasinatul fiind pus pe seama nobililor maghiari deposedați de terenuri de către acesta. Roman I a dus o politică de transferare a terenurilor din posesia nobilimii maghiare în posesia nobilimii românești. În 1400 aproximativ 40% din teritoriul Transilvaniei se afla în posesia unor nobili români veniți din Moldova sau Muntenia, dar și autohtoni.
-Mircea îl numește în locul lui Roman pe fiul acestuia Alexandru. Între timp, în Moldova, Ștefan I Mușat se retrage din fruntea voievodatului. Mircea îl numește în loc pe fiul acestuia Ștefan II Mușat. Acest lucru îi va nemulțumi pe Petru Mușat, fratele acestuia, precum și pe Iuga Mușat, fiul lui Roman Mușat și fratele lui Alexandru I, voievodul Transilvaniei.
1401-noiembrie-Un corp otoman efectuează o incursiune de pradă pe teritoriul Valahiei, dar este zdrobit și alungat peste Dunăre.
1402-ianuarie-Voievodul Moldovei Ștefan II Mușat este asasinat. Mircea îl numește în loc pe fratele acestuia, Petru II Mușat.
-februarie-martie- Mircea lichidează bazele otomane din sudul Dunării.
-12 martie- Mircea semnează, la Lublau, un tratat de alianță antiotomană cu Wladyslaw Jagello, regele Poloniei. Cu acest prilej, Wladyslaw Jagello recunoaște drepturile Moldovlahiei asupra Pocuției și implicit titlul regal al lui Mircea.

Moldovlahia Mare

Zalmoxys — Mon, 20 Apr 2009 23:35:46 +0000

1383
-Petru I Mușat întărește și edifică o serie de cetăți din regat: Baia și Hotin în Moldova; Severin și Timișoara în Banat; Turnu și Brăila în Valahia; Făgăraș, Amlaș, Sibiu, Bistrița, Unguraș, Cluj, Gherla, Alba Iulia și Deva în Transilvania.
- În același timp, Petru își continuă politica în Transilvania, donând terenuri atât nobililor români din regiune cât și boierilor munteni și moldoveni. Același lucru se întâmplă și în Banat.
1384
- Petru I reorganizează regatul împărțindu-l în trei provincii, având o relativă autonomie internă: Moldova, Valahia și Transilvania. Banatul Severinului este inclus în Valahia. Petru I își păstrează pentru sine conducerea locală în Valahia, numind însă în Moldova și în Transilvania doi voievozi: Radu I Basarab, respectiv Dan I Basarab. Motivul acestei reorganizări și împărțiri a puterii era faptul că, la curtea regală, se întețiseră intrigile și luptele de culise pentru succesiunea la tron. Astfel, o parte a boierimii îl susținea pe Radu, fostul domn al Valahiei, o alta îl susținea pe Mircea, fiul lui Radu, o a treia parte îl susținea pe fiul cel mare al lui Radu, Dan și în sfârșit a patra parte îl susținea pe fratele lui Petru, Roman Mușat. Anticipând eventuala dezintegrare a tării, Petru decide să împartă puterea, păstrând pentru sine titlul de rege al Moldovlahiei Mari și voievod al Valahiei. Sistemul era identic cu stăpânirea maghiară asupra Transilvaniei: regele era șeful statului, iar voievodul vasalul acestuia. Autonomia voievodatelor Moldovei și Transilvaniei rămâne însă relativă, atâta vreme cât armata moldovlahă, cantonată în cetățile acestora, rămâne subordonată regelui moldovlah. De asemenea, voievodul era numit de rege și apoi aprobat de organele locale: dieta din Transilvania și sfatul din Moldova. Succesiunea la tronul regal era și ea modificată; astfel la moartea lui Petru I, sfatul regal urma să-l aleagă pe noul rege dintre cei doi voievozi (al Moldovei și al Transilvaniei). Regele primea automat și titlul de voievod al Valahiei, precum și acela de ban al Banatului (fără Severin, care devenise parte a Valahiei).
Pentru a spori puterea regală, Petru I își reatribuie vechile titluri, și anume acelea de duce al Făgărașului și Amlașului, acestea desprinzându-se de Transilvania.
1385
- La moartea lui Radu I, Petru îl numește voievod al Moldovei pe fiul mai mic al acestuia, Mircea I Basarab.
- Sunt întărite și completate cu garnizoane moldovlahe noi cetăți: Vaslui în Moldova; Piua Pietrii și Crăciuna în Valahia; Hunedoara, Gilău, Cetatea de Baltă, Sibiel, Sebeș și Lita în Transilvania.
1386
- Trupe moldovlahe participă, alături de oastea lui Ioancu(Ivanco), la apărarea Dobrogei (Țara lui Dobrotă) de atacurile otomanilor. Voievodul transilvan Dan I este ucis în lupte. În locul acestuia Petru I îl numește pe fratele său Roman I Mușat.
1387
- 26 septembrie- Mircea, voievodul Moldovei, încheie la Lemberg( Lvov) un tratat de alianță cu Wladyslaw Jagello, regele Poloniei și al Lituaniei. Evident tratatul a fost încheiat cu acordul lui Petru, dar încheierea acestuia de către Mircea în numele său, dovedește faptul că regele Moldovlahiei permitea celor doi voievozi să ducă o politică proprie.
1388
- La cererea regelui Wladyslaw Jagello, Mircea I îi va acorda un împrumut de 4000 de ruble de argint, pentru care va primi amanet Haliciul cu teritoriul aferent, inclusiv Pocuția, Sneatinul și Colomeea.
1389
- Petru I își adaugă titlurile de “despot al țărilor lui Dobrotă și voievod al Silistrei”, lucru ce dovedea extinderea stăpânirii moldovlahe până la Marea Neagră.
1390
- La moartea lui Petru I Mușat, sfatul regal îl numește rege pe voievodul Moldovei, Mircea I Basarab. Adunarea Moldovlahiei îl confirmă apoi pe rege. Titlul de voievod al Moldovei îi revine lui Ștefan I Mușat, fratele lui Roman Mușat.
- Trupele moldovlahe din Moldova, alături de un corp transilvan, trimis în ajutor de Roman I, eliberează de tătari sudul Moldovei. În regiune, Ștefan I Mușat va edifica Cetatea Albă. Basarabia cu cetatea Chiliei, rămâne pe mai departe în componența Valahiei.
1391
- Bande otomane sub conducerea lui Firuz-Bey jefuiesc Valahia.
- noiembrie- Datorită neachitării împrumutului de către Wladyslaw Jagello, Ștefan I Mușat, sprijinit de trupe trimise de Mircea, ocupă Pocuția- teritoriul aflat în gaj. Pocuția este anexată la Moldova, aflându-se sub ocupație militară până în anul 1402.
1392
- 19 martie- Printr-o diplomă regală Mircea I decide folosirea limbii slavone atât în biserică, cât și în cancelaria regală. Diploma se va aplica și în Transilvania, unde slavona va înlocui latina, utilizată până atunci. Dar latina va fi utilizată în continuare în cancelariile din regat, în paralel cu slavona și greaca, pentru corespondența cu statele vecine, dar și în manuscrisele bisericești.