Pierderea Dobrogei și a Chiliei

1428
- 3 iunie – Otomanii sunt înfrânți în Serbia, sub zidurile cetății Golubac (Golubăț), de către o mare armată creștină în rândurile căreia se afla și Alexandru.
- În pofida acestei înfrângeri, otomanii cuceresc Dobrogea integral, până la Dunăre, inclusiv cetatea Chilia.
1429
- Sigismund și Alexandru semnează cu Imperiul Otoman un tratat de pace. Otomanii își păstrează recentele cuceriri, Vidinul și Dobrogea, inclusiv cetățile Chilia și Dârstor.
1430
- Pentru a compensa pierderea Chiliei, Alexandru construiește pe malul stâng al Dunării o altă cetate, Chilia Nouă.
1431
- Continuă luptele de culise și asasinatele politice în Imperiul Moldovlah. Pe rând, cad victime voievodul transilvan Mihail I și apoi cel moldovean Dan II. În locul lor Alexandru îi numește pe Alexandru II Basarab (Aldea), fiul lui Mircea I, în Transilvania și respectiv pe Vlad II Basarab (Dracul), în Moldova.
1432
- Moare împăratul Alexandru I Mușat. Adunarea Moldovlahiei, devenită Dieta imperială, îl alege împărat pe Vlad Dracul, voievodul Moldovei, sub numele de Vlad I Basarab, pentru 7 ani.
– Voievodul Maramureșului este ucis. În locul lui Vlad îl numește pe Ilie I Mușat, fiul lui Alexandru I Mușat. Calitatea de voievod al Moldovei îi revine lui Vlad I, care astfel își mai adaugă un titlu.
1434
- Radu II Basarab (Prasnaglava), banul Banatului moare. Vlad îl numește în locul acestuia pe Ștefan III Mușat, celălalt fiul al lui Alexandru I Mușat.
1435
- Moare voievodul Transilvaniei Alexandru II Aldea. Noul voievod numit de Vlad este Dan II Basarab, fiul lui Dan II Basarab.

Imperiul Moldo-Vlah

1407
- 8 februarie -Mircea se intitulează împărat al Moldovlahiei. Sfatul Regal, devenit acum Sfatul Imperial, îl proclamă împărat sub numele de Mircea I Basarab, împăratul Moldovlahiei, voievodul Maramureșului și duce al Crișanei, precum și duce al Făgărașului și Amlașului. Printre posesiunile lui Mircea se mai numărau Bologa și Branul în Transilvania și Banatul, care fusese anexat mai demult Valahiei. Voievozii Transilvaniei și Moldovei își păstrează titlurile și relativa autonomie față de Mircea, dar vor fi numiți în continuare de împărat și aprobați de organele locale. Pentru a-l menaja pe Sigismund, Mircea păstrează componența Dietei din Transilvania, dar în virtutea împroprietăririi a numeroși nobili moldovlahi, în ultimii ani, aceasta era deja formată în majoritate din români (150 din 296 în 1409).
1409-1411
- Apogeul puterii lui Micea I. Acesta îl sprijină pe fiul lui Baiazid, Musa, să cucerească Adrianopolul și să devină sultan.
1410
- În virtutea tratatului din 1402, trupe moldovlahe participă, alături de polonezi, la înfrângerea teutonilor la Grünwald.
1411
- 17 februarie – Musa, devine, cu sprijinul lui Mircea, sultan al Imperiului Otoman. Din păcate, reluarea politicii tatălui său, de refacere a unității statului otoman, va deteriora, treptat, raporturile dintre Musa și Mircea, care-și va îndrepta atenția spre un alt pretendent – Mustafa. (Ambii înfrânți, în 1416, de către Mehmed, sultan din 1414).
1416-1417
- Mehmed organizează o mare expediție împotriva lui Mircea, dar este înfrânt și trupele sale sunt risipite înainte de a atinge linia Dunării.

Alipirea Crișanei și Maramureșului

1406- 19 aprilie- Printr-o diplomă regală, Mircea condiționează calitatea de nobil de apartenența la ortodoxism. Aceeași diplomă reorganizează rangurile boierești (cele ereditare, nu dregătoriile) pe întreg teritoriul regatului. Astfel boierii mari și boiernașii sunt înlocuiți de duci și conți (dux et comes).
-mai – Nobilii maghiari din Transilvania și Banat se răscoală, contestând diploma. Secuii și sașii se alătură maghiarilor și își constituie o armată în apropiere de Alba Iulia. Trupele moldovlahe intră în regiune și îi atacă pe răzvrătiți.
-6 iunie – Armata răzvrătiților din Transilvania este învinsă în apropierea Sibiului. Trupele regelui pacifică regiunea și apoi îi exilează pe conducătorii rebeliunii. Aceștia se refugiază în Ungaria și îi cer sprijin lui Sigismund, regele maghiar.
- 2 august – Ungaria, alături de trupe maghiare din Transilvania atacă Moldovlahia. Acestora li se alătură trupe ale secuilor și sașilor. Atacul s-a produs concomitent pe două direcții: în Transilvania pe direcția Cluj-Mănăștur și în Banat spre Timișoara.
- 12 august – Trupele maghiare asediază și ocupă Clujul.
- 14 august – Maghiarii cuceresc Timișoara. Concomitent, trupele maghiarilor, secuilor și sașilor încep asediul cetății Alba Iulia. Voievodul transilvan Alexandru I Mușat se află în cetatea asediată.
- 3 septembrie – Trupele moldovlahe conduse de Mircea depresurează Alba Iulia.
- septembrie-octombrie – Se dau lupte grele în Transilvania și Banat cu sorti de izbândă schimbători.
- 9 octombrie – Un corp militar moldovlah condus de voievodul Moldovei Petru II Mușat eliberează Clujul.
- 1 noiembrie – Armata moldovlahă obține victoria în Banat, zdrobind trupele maghiare în lupta pentru cetatea Timișoarei.
- 4 noiembrie – Trupele conduse de Mircea cuceresc Aradul, înaintând în Crișana. Simultan un corp de armată aflat sub conducerea voievodului Transilvaniei, Alexandru I Mușat, intră în Maramureș, trecând Someșul.
- 6 noiembrie – Mircea I cucerește Oradia Mare, amenințând apoi și Debreținul.
- 7 noiembrie – Alexandru ocupă Cetatea de Piatră (Chioar) și se îndreaptă spre Baia Mare.
- 11 noiembrie – Mircea începe asediul Debreținului.
- 14 noiembrie – Alexandru cucerește Baia Mare.
- 16 noiembrie – Sigismund de Luxemburg cere pace.
- 17 noiembrie – Mircea ocupă Debreținul și acceptă oferta lui Sigismund.
- 1-14 decembrie – Mircea și Sigismund se întâlnesc la Alba Iulia spre a discuta condițiile păcii. În schimbul păcii Mircea cere recunoașterea cuceririlor sale: Crișana și Maramureșul. În cele din urmă, Sigismund acceptă o soluție de compromis; pentru a nu fi anexate Moldovlahiei, Sigismund îl recunoaște pe Mircea drept voievod al Maramureșului și duce al Crișanei.
Astfel intră, practic, în componența Moldovlahiei, Maramureșul situat între Tisa, Someș, Carpați și Moldova precum și Crișana, mărginită la nord și la vest de Tisa, la sud de Mureș și la est de Transilvania. Nordul Maramureșului rămâne la Ungaria.

MoldoVlahia Mare 1393-1402

1393
-Expediția de la Karinovasi, în sudul munților Balcani (Haemus), cu prilejul căreia Mircea lichidează bazele de atac otomane.
1394-iunie-Printr-o diplomă regală Dobrogea și Silistra sunt anexate Valahiei. Totodată Mircea mută granița dintre Moldova și Valahia pe cursul Milcovului, cedând Moldovei ținutul Putnei cu cetatea Crăciuna.
-septembrie-Coroana și banii sunt monedele ce vor fi utilizate în Moldova, Valahia, Transilvania, Banat și Dobrogea, înlocuind astfel ducații și banii.
1395-7 mai-La Brașov, Mircea I Basarab semnează tratatul de alianță anti-otomană cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Cu acest prilej, Sigismund recunoaște stăpânirea lui Mircea asupra Banatului și Transilvaniei.
-17 mai-Trupele otomane conduse de sultanul Baiazid Yiderîm sunt zdrobite intre Turnu și Argeș(Rovine) de regele Mircea I. Otomanii se retrag în dezordine peste Dunăre.
-iunie-Trupele moldovlahe alături de cele maghiare asediază și ocupă orașul Nicopole.
1396-25 septembrie-Bătălia de la Nicopole, unde o armată cruciată cu o mică oaste condusă de Mircea în componența sa, este zdrobită de Baiazid.
-Ca urmare a bătăliei, Mircea va fortifica cetățile dobrogene Caliacra, Mangalia (Pangalia), Păcuiu lui Soare, Turtucaia, Enisala și Dârstor (Silistra), anticipând un atac otoman.
.1397-septembrie-octombrie-Trupe otomane trec din nou Dunărea dar sunt respinse de Mircea.
1398-Cetatea Branului intră în componența Valahiei, Mircea dorind să-și sporească puterea în detrimentul voievozilor Transilvaniei și Moldovei.
1400-Voievodul transilvan Roman I Mușat moare, probabil otrăvit; asasinatul fiind pus pe seama nobililor maghiari deposedați de terenuri de către acesta. Roman I a dus o politică de transferare a terenurilor din posesia nobilimii maghiare în posesia nobilimii românești. În 1400 aproximativ 40% din teritoriul Transilvaniei se afla în posesia unor nobili români veniți din Moldova sau Muntenia, dar și autohtoni.
-Mircea îl numește în locul lui Roman pe fiul acestuia Alexandru. Între timp, în Moldova, Ștefan I Mușat se retrage din fruntea voievodatului. Mircea îl numește în loc pe fiul acestuia Ștefan II Mușat. Acest lucru îi va nemulțumi pe Petru Mușat, fratele acestuia, precum și pe Iuga Mușat, fiul lui Roman Mușat și fratele lui Alexandru I, voievodul Transilvaniei.
1401-noiembrie-Un corp otoman efectuează o incursiune de pradă pe teritoriul Valahiei, dar este zdrobit și alungat peste Dunăre.
1402-ianuarie-Voievodul Moldovei Ștefan II Mușat este asasinat. Mircea îl numește în loc pe fratele acestuia, Petru II Mușat.
-februarie-martie- Mircea lichidează bazele otomane din sudul Dunării.
-12 martie- Mircea semnează, la Lublau, un tratat de alianță antiotomană cu Wladyslaw Jagello, regele Poloniei. Cu acest prilej, Wladyslaw Jagello recunoaște drepturile Moldovlahiei asupra Pocuției și implicit titlul regal al lui Mircea.

Moldovlahia Mare

1383
-Petru I Mușat întărește și edifică o serie de cetăți din regat: Baia și Hotin în Moldova; Severin și Timișoara în Banat; Turnu și Brăila în Valahia; Făgăraș, Amlaș, Sibiu, Bistrița, Unguraș, Cluj, Gherla, Alba Iulia și Deva în Transilvania.
- În același timp, Petru își continuă politica în Transilvania, donând terenuri atât nobililor români din regiune cât și boierilor munteni și moldoveni. Același lucru se întâmplă și în Banat.
1384
- Petru I reorganizează regatul împărțindu-l în trei provincii, având o relativă autonomie internă: Moldova, Valahia și Transilvania. Banatul Severinului este inclus în Valahia. Petru I își păstrează pentru sine conducerea locală în Valahia, numind însă în Moldova și în Transilvania doi voievozi: Radu I Basarab, respectiv Dan I Basarab. Motivul acestei reorganizări și împărțiri a puterii era faptul că, la curtea regală, se întețiseră intrigile și luptele de culise pentru succesiunea la tron. Astfel, o parte a boierimii îl susținea pe Radu, fostul domn al Valahiei, o alta îl susținea pe Mircea, fiul lui Radu, o a treia parte îl susținea pe fiul cel mare al lui Radu, Dan și în sfârșit a patra parte îl susținea pe fratele lui Petru, Roman Mușat. Anticipând eventuala dezintegrare a tării, Petru decide să împartă puterea, păstrând pentru sine titlul de rege al Moldovlahiei Mari și voievod al Valahiei. Sistemul era identic cu stăpânirea maghiară asupra Transilvaniei: regele era șeful statului, iar voievodul vasalul acestuia. Autonomia voievodatelor Moldovei și Transilvaniei rămâne însă relativă, atâta vreme cât armata moldovlahă, cantonată în cetățile acestora, rămâne subordonată regelui moldovlah. De asemenea, voievodul era numit de rege și apoi aprobat de organele locale: dieta din Transilvania și sfatul din Moldova. Succesiunea la tronul regal era și ea modificată; astfel la moartea lui Petru I, sfatul regal urma să-l aleagă pe noul rege dintre cei doi voievozi (al Moldovei și al Transilvaniei). Regele primea automat și titlul de voievod al Valahiei, precum și acela de ban al Banatului (fără Severin, care devenise parte a Valahiei).
Pentru a spori puterea regală, Petru I își reatribuie vechile titluri, și anume acelea de duce al Făgărașului și Amlașului, acestea desprinzându-se de Transilvania.

Alipirea Transilvaniei și a Banatului

1380-21 ianuarie-Petru I Mușat refuză cererea lui Ludovic I și mobilizează armata. În total aproximativ 40.000 de oșteni se află gata de luptă în taberele de la Siret, Crăciuna și Severin, precum și în cetățile de piatră Suceava, Roman, Neamț, Giurgiu, Brăila și Târgoviște.
-5 martie-Trupele maghiare atacă MoldoVlahia în zona Brașovului și a Severinului. Concomitent armata poloneză intră în Moldova și asediază Siretul.
-16 martie-Armata maghiară este zdrobită în luptele din preajma Severinului.
-19 martie-Polonezii sunt înfrânți sub zidurile Siretului și se retrag în dezordine.
-20-28 martie- Se dau lupte grele în Banat și Transilvania.
-24 martie-Trupele moldo-vlahe asediază Haliciul (Halicz).
-26 martie-Armata moldo-vlahă ocupă Banatul în întregime, oprindu-se la Tisa. În Transilvania continuă luptele în apropierea Clujului.
-14 aprilie-Trupele conduse de Radu Basarab ocupă Alba Iulia.
-19 aprilie-Cetatea Haliciului este ocupată și trupele moldo-vlahe amenință Liovul.
-25 aprilie-Armata moldo-vlahă ocupă Clujul.
-2 mai-Ludovic I cere pace. Petru Mușat acceptă și depresurează Liovul, trupele sale retrăgându-se pe linia Nistru-Colacin-Ceremuș.

Formarea statului moldo-vlah

1377-14 decembrie-Petru Mușat, domnul Moldovei și Radu I Basarab domnul Ungro-Vlahiei, se întâlnesc- în secret-la Brăila, pentru a discuta despre desființarea vămii între cele două țări. În urma discuțiilor s-a ajuns la un acord și s-a stabilit încetarea vămii începând cu data de 1 martie 1378.
1378-3 februarie-Sfatul Moldovei aprobă desființarea vămii cu Valahia.
-14 februarie-Sfatul Valahiei aprobă desființarea vămii cu Moldova.
-20 mai-Are loc o nouă întâlnire secretă între Petru Mușat și Radu I Basarab la Brăila.
-6-9 iunie-Sfaturile Moldovei și Valahiei discută, separat, și aprobă unificarea monetară. Ducații și banii de argint devin moneda unică celor două țări.
-3 septembrie-Petru Mușat afirmă, într-o scrisoare trimisă voievodului muntean, că o eventuală unire între Moldova și Ungro-Vlahia ar putea să stăvilească pretențiile dominatoare ale Ungariei.
-1-18 octombrie-Au loc, la Brăila, negocieri secrete între Petru și Radu, precum și între sfaturile celor două țări. Negocierile se încheie doar cu stabilirea numelui pentru eventualul stat comun: Moldo-Vlahia.
1 noiembrie-1 decembrie-Se reiau negocierile moldo-valahe de la Brăila, care, de această dată se încheie cu un succes istoric: Moldova și Valahia încheie un tratat care prevedea unificarea progresivă a celor două state; mai întâi armata, apoi sfatul și în cele din urmă biserica. S-a mai stabilit ca oficializarea unirii să se facă exact peste un an de la încheierea acestor negocieri: 1 decembrie 1379. Forma de stat a noii țări s-a hotărât să fie voievodatul Moldo-Vlahiei, complet independent față de Ungaria.
1379-15 martie- Curtea (oastea cea mică) celor două țări române este unificată în tabăra de la Crăciuna, ridicându-se la cifra de 10.000 de oameni.
-17 mai-Sfatul domnesc este unificat la Brăila și sunt numiți principalii dregători: banul, vornicul, logofătul, paharnicul, vistierul, spătarul și comisul.
-2 iunie-Mitropolitul Antim al Ungro-Vlahiei este numit mitropolit primat al Moldo-Vlahiei.
-august-Sfatul domnesc alege drept capitală a Moldo-Vlahiei orașul Târgoviște.
-1-6 septembrie-În urma unor discuții între cele două sfaturi și cei doi domni, se stabilește numele viitorului domn al Moldo-Vlahiei, precum și modalitatea de succesiune la tron. Petru Mușat urmează să devină voievodul Moldo-Vlahiei sub numele de Petru I. La moartea acestuia, tronul îi va reveni lui Radu sau urmașilor acestuia. În continuare vor urma la tron succesorii lui Petru I; stabilindu-se o alternanță la tron între cele două familii domnitoare: Basarab și Mușat.
-11 octombrie-În Moldova și respectiv Valahia sunt convocate Adunările tării, care sunt informate despre unire, precum și de numele noului domn.
-12 octombrie-Adunarea Ungro-Vlahiei decide renunțarea la suzeranitatea maghiară și adoptă unirea în unanimitate.
-13 octombrie-Adunarea Moldovei aprobă la rândul ei unirea, precum și strămutarea capitalei la Târgoviște. Adunările erau formate din nobilime, cler, orășeni și țărani liberi.
-1 decembrie-Mitropolitul Antim îl unge domn pe Petru I Mușat. În aceeași zi, noul domn îl va anunța, printr-o scrisoare, pe Ludovic I- regele Ungariei și al Poloniei- de crearea noului stat. Totodată, Petru I, ca domn al Moldovei și Valahiei, renunță la vasalitatea față de Ungaria, dar își asumă și titlurile de ban la Severinului și duce de Făgăraș.
-26 decembrie- Ludovic I îi răspunde, tot printr- o scrisoare, lui Petru I și îi cere să-i restabilească suzeranitatea asupra statului valah. Totodată, Ludovic I se pretinde protectorul noului stat al Moldo-Vlahiei; în același timp, îi retrage lui Petru I titlurile de ban al Severinului și duce de Făgăraș.