Alipirea nordului Maramureșului și a Transcarpatiei

1541
– La moartea lui Moisi, voievodul Transilvaniei, Petru îl alege succesor pe Mircea Ciobanul, voievodul maramureșean. În locul lui Mircea, în Maramureș, devine voievod Alexandru Cornea, un pretins fiu al unui Mușatin (necunoscut).
– Ungaria centrală este transformată în pașalâc. Teritoriul acesteia din vestul Dunării revine Austriei. Cu acest prilej, Petru ocupă nordul Maramureșului istoric și teritoriul de la vest de acesta, cuprins între Bodrog, Laborcza, Ung și trasând o linie imaginară spre izvorul Nistrului, teritoriu numit ulterior Transcarpatia. Petru pretinde că acest teritoriu făcea parte în trecut din Maramureș. Austria și Imperiul Otoman acceptă, momentan, acțiunea lui Petru. Regiunea va fi anexată Maramureșului și se va afla sub ocupație militară până în anul 1560.
1542
– Împăratul Petru II semnează un tratat secret de alianță antiotomană cu Imperiul Habsburgic. Prevederile acestui tratat (printre altele, sprijin militar reciproc) nu au fost puse niciodată însă în practică.
1546
Septembrie: La moartea împăratului Petru II, urmează la tron voievodul Transilvaniei, Mircea II Basarab (Mircea Ciobanul). În Transilvania noul voievod este Ilie Rareș, fiul lui Petru.
1547
– Noul împărat de la Târgoviște vădește o politică pro-otomană. Astfel, acesta acordă o serie de privilegii negustorilor greci din capitala Imperiului Otoman. Prin aceasta, Mircea II va intra în conflict cu clasa politică autohtonă.
1549
– Mircea II reduce în mod semnificativ autonomia Banatului Severinului, însușindu-și funcția de ban al Severinului. Banul va fi de acum un simplu funcționar imperial.
1550
– La moartea lui Radu Paisie, Mircea II acordă voievodatul Moldovei lui Alexandru Lăpușneanu, un boier moldovean.
1551
– Moare Ștefan Lăcustă, marele duce al Crișanei. Mircea II suprimă autonomia ducatului și își acordă sieși acest titlu.
– La moartea lui Alexandru Cornea, Mircea acordă titlul de voievod al Maramureșului celuilalt fiu al lui Petru Rareș, Ștefan.
1552
– Mircea II continuă politica favorabilă otomanilor, permițând stabilirea unor negustori greci la Târgoviște.
1553
– Voievodul transilvan Ilie Rareș este asasinat. Mircea îl numește succesor al acestuia pe Pătrașcu Basarab (Pătrașcu cel Bun).
1558
– Mor, pe rând, Pătrașcu cel Bun și Ștefan Rareș. În locul acestora Mircea îi va numi pe fiul său minor, Petru (aflat sub tutela sa) în Maramureș, respectiv pe Petru Cercel, fiul lui Pătrașcu, în Transilvania; Petru Cercel era, de asemenea, minor și se afla tot sub tutela lui Mircea.

Pierderea Moesiei, Dobrogei, Semendriei, Negotinului, Cladovei, Golubățului, Tighinei, Sciţiei (Edisan) și Basarabiei (Bugeac)

1524
– aprilie – Otomanii asediază orașul Cladova, posesiune moldovlahă în sudul Dunării.
– martie-mai – Otomanii cuceresc Semendria, Golubăț și Negotin.
– 3 mai – Otomanii cuceresc Cladova și invadează Dobrogea.
– 15 mai – Otomanii cuceresc Varna.
– 28 mai-30 iulie – Asediul Dârstorului de către otomani. Cetatea cade la 30 iulie.
– 21 iunie – Otomanii cuceresc Mangalia.
– 4 august – Otomanii cuceresc Enisala.
– 10 august – Otomanii asediază Brăila.
– 2 septembrie – Otomanii ocupă integral Dobrogea.
– 11 septembrie – Otomanii încep concomitent asediul Chiliei și Cetății Albe.
– 23 septembrie – Otomanii invadează zona sudică dintre Nistru și Bug.
– 29 septembrie – Otomanii cuceresc Chilia.
– 5 octombrie – Otomanii cuceresc Cetatea Albă.
– 19 octombrie – Împăratul Radu I cere pace.
– 18-20 noiembrie – Pacea de la Nicopole stabilește noile raporturi de forță între cele două imperii. Soliman Magnificul obține toate cuceririle sale, astfel: Moesia, Dobrogea, Basarabia (zona sudică a Moldovei între Prut și Nistru, numită ulterior Bugeac de otomani) și zona sudică dintre Nistru și Bug – o parte din Sciţia, numită de otomani Edisan. De asemenea otomanii obțin cetățile Semendria, Negotin, Golubăț și Cladova, precum și teritoriul aferent acestora.
1525
Prusia devine un feud al coroanei poloneze.
1526
– Încorporarea Mazoviei la Polonia.
– Imperiul Otoman înfrânge armata regatului maghiar în bătălia de la Mohacs. Începe lupta pentru tronul Ungariei între Ferdinand de Habsburg și Ioan Zapolya.
– Moare voievodul Transilvaniei, Teodosie I Basarab. În locul acestuia, Radu I îl numește pe un prezumtiv fiu ilegitim al lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș, care-și va lua numele de Petru Mușat.
1527
– Împăratul Radu I semnează un tratat de alianță cu Soliman Magnificul. În schimbul păcii, Imperiul Romano-Moldovlah se obliga să nu ia parte la vreo coaliție antiotomană. Tratatul este criticat sever de Papalitate, care-l acuză pe Radu I că a abandonat cauza Creștinătății.
1529
– Otomanii ocupă Buda. După ocuparea cetății, turcii organizează primul asediu asupra Vienei, nereușit însă.
– Moare împăratul Radu I. Noul împărat devine Petru II Mușat (Rareș), voievodul Transilvaniei. Voievod al Transilvaniei devine Moisi I Basarab, fiul lui Vladislav III Basarab.
– La scurt timp, moare și Vladislav III Basarab, voievodul Maramureșului. Succesorul acestuia, desemnat de Petru II, este Vlad VI Basarab, fiul lui Vlad V Basarab (Vlăduț).
1530
– Petru II acordă titlul de mare duce al Crișanei lui Vlad VII Basarab (Vintilă), fiul lui Radu cel Mare.
1531
– Continuă „dinastia” Craioveștilor în Banatul Severinului. Noul ban, în locul lui Pârvu, este fiul acestuia, Barbu Craiovescul.
1535
– Moare, în mod suspect, voievodul Moldovei, Ștefan V Mușat. Petru II îl numește pe Petru Paisie, fiul lui Radu cel Mare și frate cu Radu dela Afumați și Vlad Vintilă. Acesta își va lua numele de Radu VI Basarab.
1538
– Moare Vlad VI Basarab, voievodul Maramureșului. Îi urmează la tron, Mircea Ciobanul, fratele lui Radu Paisie și al lui Radu dela Afumați și Vlad Vintilă.
– Janos (Ioan) Zapolya și Ferdinand de Habsburg încheie lupta pentru tronul Ungariei, prin tratatul de la Pressburg. La moartea lui Zapolya, Ungaria urma să revină lui Ferdinand.
– Mitropolia Moldovlahiei devine patriarhie (recunoscută de Constantinopol abia la 1561).
1539
– Moare Vlad VII Basarab (Vintilă), marele duce al Crișanei. Petru II îl numește pe Ștefan Lăcustă drept succesor al acestuia. Ștefan era fiul lui Alexandru și nepotul lui Ștefan cel Mare.
1540
– După moartea lui Ioan Zapolya, sultanul acordă tronul Ungariei fiului minor al acestuia, Ioan II Sigismund.
1540-1547 Războaie între otomani și austrieci.

Alipirea Podoliei, Galiției și a părților tătărești ale Litvaniei până la Bug

1498
– Campanie de represalii a lui Ștefan I în Polonia.
– februarie-martie – Armata moldovlahă ocupă Camenița (Kamianec) și pustiește orașele Przemsyl, Radimo, Przeworsk și Lanczut.
– 9 mai – Ștefan I începe asediul Liovului (Lemberg).
– iunie-iulie – Trupele moldovlahe ocupă Podolia, între Nistru și Bug.
– 2 august – Regele polon Ioan Albert și ducele litvan Alexandru cer pace.
– 3 august – Ștefan I acceptă oferta și ridică asediul Liovului, retrăgându-se spre Nistru.
– 17 septembrie – Tratat de pace între Ștefan I și Ioan Albert. Polonia și Litvania îi cedează lui Ștefan întinse teritorii. Astfel, pe lângă Pocuția, dobândită anterior, Ștefan obține partea de sud a Galiției, cuprinsă între Nistru (pornind de la izvorul Nistrului), Pocuția și Maramureșul unguresc, precum și regiunea aflată în jurul Cameniței, între râurile Sbrucz și Ușiția. De asemenea, Podolia, cuprinsă între Riv, Ușiția și Bug, mărginită la sud de râul Tiligul precum și întreg teritoriul litvan situat între Nistru și Bug, până la Marea Neagră intră în componența Imperiului Romano-Moldovlah. Noile teritorii sunt stăpânite direct de către împărat, care se intitulează duce al Podoliei și Cameniței și unic stăpânitor al Galiției și părților tătărești ale Litvaniei.
1499
– februarie – Părțile tătărești ale ducatului Litvaniei formează împreună cu teritoriul moldovlah al Voziei provincia imperială Sciția, care va fi anexată Moldovei.
1499-1502
– Război otomano-venețian. Otomanii ocupă Lepanto și cuceresc Moreea.
1500
– Ungaria, Veneția, Franța și Papalitatea încheie un tratat antiotoman.
– Moare voievodul Maramureșului, Bartolomeu Drag. În locul acestuia, Ștefan I îl numește pe Emerik Czobor, un nobil ungur din Transilvania.
1502
– Ștefan I încheie un tratat cu Hanatul Hoardei de Aur prin care se reglementează stăpânirea Sciţiei. Astfel, Ștefan I permite revenirea comunităților tătărești în provincie, dar cu condiția ca acestea să se supună autorităților imperiale. Totodată, prin acest acord, hanul tătarilor consimte să-i aibă drept dușmani pe dușmanii imperiului și prieteni pe prietenii Imperiului Romano-moldovlah.
1504
– 2 iulie – Moare împăratul Ștefan I Mușat. Dieta imperială îl numește împărat pe fiul acestuia, Bogdan I Mușat (Bogdan Chiorul), voievodul Transilvaniei. Titlul de voievod al Transilvaniei îi revine lui Mihnea I, fiul lui Vlad Țepeș, după toate probabilitățile.
1506
– Noul rege al Poloniei, Sigismund I, recunoaște posesiunile lui Bogdan I, inclusiv Camenița, printr-un tratat semnat la Lemberg (Lvov).
1507
– Moare Radu IV, voievodul Moldovei. În locul acestuia Bogdan îl numește pe Neagoe I Basarab, fiul lui Basarab Țepeluș.
1508
– Bogdan I acordă titlul de duce al Crișanei lui Vlad V Basarab, fratele lui Radu cel Mare și fiul lui Vlad Călugărul.
1510-1521
– Alipirea Pskovului, Smolenskului și Reazanului la Rusia.
1512-1522
– Războaie ruso-poloneze; Smolenskul este cucerit de ruși (1514).
1512
– Moare Emerik Czobor, voievodul Maramureșului. Bogdan I îl numește în locul acestuia pe fiul său minor, Ștefan IV Mușat (Ștefăniță).
1513
– Tratat de neagresiune între sultanul Selim I și împăratul Bogdan I.
1514
– Selim I îi zdrobește pe persi și cucerește Tabrizul.
– Cruciada antiotomană inițiată de Papa Leon X, cu participarea Ungariei.
1515
– Moare banul Banatului Barbu Craiovescul. Titlul de mare ban este asimilat de împărat.
– Moare Vlad V, marele duce al Crișanei. Bogdan I preia titlul de duce.
1516
– Supunerea Siriei de către otomani.
1517
– Cucerirea orașului Cairo de către otomani.
– 20 aprilie – Moare împăratul Bogdan I. În locul său este ales voievodul Moldovei, Neagoe I Basarab, preferat și de Craiovești. Neagoe îl numește voievod al Moldovei pe Ștefan V Mușat, fiul lui Bogdan I. Voievod al Maramureșului devine Vladislav III Basarab.
1518
– Moare voievodul Transilvaniei Mihnea cel Rău. Neagoe îl numește în locul acestuia pe Radu dela Afumați, fiul lui Radu cel Mare. Totodată, Neagoe acordă titlul de mare ban al Banatului lui Pârvu Craiovescul.
1519
– Tratat de pace între Ungaria și Imperiul Otoman.
1521
– Moare împăratul Neagoe I. Dieta imperială îl alege împărat pe Radu I Basarab (dela Afumați). În locul acestuia, voievod al Transilvaniei, devine Teodosie I, fiul minor al lui Neagoe I, pus sub tutela lui Radu.
– Otomanii cuceresc Belgradul.
– Patriarhia ecumenică a Constantinopolului recunoaște autocefalia Mitropoliei Moldovlahiei.
1522
– Otomanii cuceresc Rhodosul.

Cucerirea Semendriei, Golubățului și Negotinului

1493
– aprilie – Trupe otomane atacă Imperiul Romano-Moldovlah concomitent, în Banat și în zona Balcanilor.
– mai – Otomanii cuceresc Etropole, Gabrova și Târnova.
– 5 iunie – Otomanii sunt învinși în Banat, lângă Vârșeț; dar în luptă este ucis marele duce al Crișanei, Ștefan Batori.
– 3 iulie – otomanii încep asediul cetății Varna.
– 7 iulie – Trupele moldovlahe din Banat cuceresc Semendria și Negotin; ultima pe 11 iulie.
– 16 iulie – Trupe moldovlahe sub conducerea lui Bartolomeu Drag cuceresc Golubac (Golubăț).
– 20 iulie – Are loc dezastrul de la Varna al trupelor otomane. Sultanul cere pace. În schimbul acestei, otomanii vor accepta cuceririle moldovlahe, Semendria, Negotin și Golubăț, și vor delimita teritoriul din jurul acestora.
– 4 octombrie – Prin Pacea de la Sofia, Imperiul Otoman se obliga să înceteze ostilitățile vreme de 10 ani. Granița sudică a Imperiului Romano-Moldovlah rămâne, de asemenea, fixată pe crestele Balcanilor și pe cursul râului Luda Kamcija.
– În locul lui Ștefan Batori, împăratul îl numește pe fiul său minor, Bogdan II Mușat, asumându-și din nou stăpânirea directă asupra Crișanei până la împlinirea vârstei majoratului de către Bogdan (1495).
1494
– La moartea voievodului Moldovei, Vlad Călugărul, Ștefan I îl numește drept succesor pe fiul acestuia, Radu IV Basarab.
1496
– Moare fiul lui Ștefan I, Alexandru IV Mușat, voievodul Transilvaniei. În locul acestuia Ștefan îl va numi pe celalalt fiu al său, Bogdan II Mușat, care până atunci fusese marele duce al Crișanei. Titlul de duce al Crișanei este preluat chiar de împăratul Ștefan I, asemenea predecesorilor săi, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun sau Vlad Dracul.
1497
– Moare voievodul Maramureșului, Basarab Țepeluș. În locul acestuia Ștefan I îl numește pe banul Banatului, Bartolomeu Drag. Ban al Banatului de Severin devine banul Olteniei, Barbu Craiovescul.
– Regele Poloniei, Ioan Albert, îl acuză pe Ștefan I că a renunțat în mod deliberat la lupta contra otomanilor. Sub acest pretext, plus cererea de retrocedare a Pocuției, regele ordonă armatei poloneze invadarea Moldovei.
– iulie – Armata poloneză asediază Haliciul. Trupele litvane atacă Hotinul.
– 26 septembrie – Asediu polonez asupra Sucevei.
– 26 octombrie – Trupele poloneze sunt zdrobite în lupta de la Codrii Cozminului.
– 29 octombrie – Ajutoarele sosite din Polonia sunt învinse de Ștefan la Lențești. Armata poloneză se retrage în dezordine peste Nistru. Apropierea iernii oprește momentan ostilitățile.

Alipirea Moesiei (Mesia)

1486
– ianuarie – Otomanii redeclanșează conflictul cu Ștefan și atacă Varna.
– 6 martie – Trupe conduse de banul Alexandru IV Mușat cuceresc Vidinul.
– 9 martie – Otomanii sunt învinși sub zidurile cetății Varna.
– 18 aprilie – Bătălia de la Târnova se încheie cu înfrângerea otomanilor.
– mai-iunie – Se duc lupte grele în nordul Munților Balcani.
– iulie-august – Ștefan I ocupă întreg teritoriul dintre Dunăre, Timoc, Munții Balcani și Marea Neagră, cucerind ultimele puncte de rezistență ale otomanilor: Etropole și Șumla (Șumen). Pentru prima dată, Ștefan își exprimă dorința de a elibera Constantinopolul și de a reface Imperiul Bizantin sub sceptrul său.
– 2 septembrie – Trupele conduse de Ștefan încep asediul Sofiei.
– 4 septembrie – Sultanul cere pace.
– 16 noiembrie – Pacea de la Adrianopol va consfinți recunoașterea tuturor cuceririlor lui Ștefan. Granița sudică a Imperiului Romano-Moldovlah se mută pe crestele Balcanilor, fiind mărginită la apus de râul Timoc, continuând apoi pe crestele munților Balcani și pe cursul râului Luda Kamcija (Kamcik) până la Marea Neagră.
1488
– La propunerea împăratului Ştefan I, are loc un schimb de populaţii cu Ungaria. Astfel, aproximativ 60.000 de secui sunt strămutaţi în Ungaria, în regiunea de graniţă, respectiv în comitatelele Heves, Borsod şi Szolnok. O populaţie similară românească este adusă în Imperiu din întreaga Ungarie.
1489
– Sultanul Baiazid II reconfirmă tratatul din 1486.
– Teritoriul recent cucerit este încorporat Valahiei și se va afla sub ocupație militară până în 1494.
1490
– Ștefan I consolidează și edifică cetăți în noul teritoriu: Varna, Rusciuc, Nicopole, Vidin, Plevna, Etropole, Razgrad, Mezdra, Târnova, Gabrova și altele.
– Moare voievodul Transilvaniei, Matei Corvin. În locul acestuia, Ștefan I îl numește pe fiul său, Alexandru IV Mușat, marele ban al Banatului. Funcția de ban îi revine unui nobil român din Maramureș, Bartolomeu Drag (Birtoc).
1492
– Începe lupta Rusiei spre a-și asigura ieșire la Marea Neagră.

Creșterea puterii Imperiului Romano-Moldovlah

1482 – Are loc un nou atac otoman în Banat. Invadatorii sunt învinși în apropierea Carașovei. Drept represalii, Ștefan I ocupă orașul Cladova, utilizat de otomani ca bază de atac.
1483 – Ungaria semnează pacea cu otomanii, iar Ștefan I rămâne singur în coaliția antiotomană. Urcarea pe tron a sultanului Baiazid al II-lea, care considera Chilia și Cetatea Albă „porți cheie și uși ale întregii Polonii, a Romei, a Tartariei și a întregii Mări Negre„, va grăbi reluarea ostilităților cu Imperiul Otoman.
– Anticipând pericolul, împăratul Ștefan I va întări și edifica noi cetăți, care se vor alătura zestrei Imperiului Romano-Moldovlah: Becicherecu Mare, Vârșet și Panciova, în Banat; Debrețin și Beretău, în Crișana; Sighet, în Maramureș; Soroca, Orhei, Tighina și Reni, în Moldova; noua cucerire, Cladova, precum și Giurgiu, Turnu, București și Târgoviște, în Valahia.
1484 Eliberarea Dobrogei. Cucerirea Nicopolei, Varnei și Rusciucului
– Baiazid al II-lea reîncepe conflictul cu Stefan I, cerându-i acestuia cedarea Chiliei și Cetății Albe, precum și a Cladovei. După refuzul lui Ștefan, însoțit de aproximativ 100.000 de oameni, sultanul trece Dunărea, sprijinit și de o puternică flotă, precum și de tătari.
– iulie – O parte a armatei otomane asediază Chilia. În fruntea a circa 50.000 de soldați (restul fiind trimiși sub comanda lui Vlad Călugărul să îi întâmpine pe tătari), Ștefan I îi atacă fulgerător pe otomani și depresurează Chilia. Lupta va dura trei zile și se va încheia cu o victorie zdrobitoare a lui Ștefan.
– Între timp, cealaltă parte a trupelor otomane, conduse de Baiazid al II-lea, asedia cetatea Giurgiului. La aflarea dezastrului de la Chilia, Baiazid ridică asediul și își retrage trupele peste Dunăre. Pornit în urmărirea trupelor otomane învinse în lupta de la Chilia, Ștefan I se întâlnește cu grosul trupelor otomane în apropierea Dârstorului. Aproximativ 70.000 de soldați moldovlahi se încleștează cu circa 75.000 de otomani. Are loc o luptă cruntă. Dezastrul otomanilor este complet. Se spune că însuși sultanul Baiazid al II-lea abia a reușit să scape cu câțiva oameni.
– 5 august – După un asediu de o zi, Ștefan ocupă cetatea Păcuiu lui Soare.
– 9 august – Trupele moldovlahe cuceresc Turtucaia, eliberând astfel întreaga Dobroge.
– 14 august-1 septembrie – Ștefan I asediază și cucerește Varna.
– 3 septembrie – Trupele moldovlahe cuceresc Rusciucul.
– 20 septembrie – Armata moldovlahă ocupa orașul Nicopole.
– 23 septembrie -Sultanul Baiazid al II-lea cere pace.
– 19 octombrie – Prin pacea de la Vidin, sultanul recunoaște toate cuceririle lui Ștefan I și se obligă să înceteze ostilitățile timp de șapte ani. În urma păcii, Dobrogea, pe linia Rusciuc-Razgrad-Varna, revine Imperiului Romano-Moldovlah. De asemenea, teritoriul din jurul cetăților Nicopole și Cladova este delimitat.
1485
– 15 septembrie – Se încheie un tratat antiotoman, între Ștefan I si Cazimir al IV-lea, regele Poloniei.
– octombrie – Stefan I anexează, printr-o diplomă imperială, Dobrogea și regiunile Cladova și Nicopole provinciei Valahia.

Eliberarea Durostorului

1476 – Mehmed al II-lea cere cedarea Chiliei și Cetății Albe, precum și eliberarea prizonierilor luați la Vaslui. Refuzul lui Ștefan va apropia noile lupte.
– 18 martie – Cu o armată de 150-200.000 de oameni, Mehmed al II-lea pleacă din Constantinopol spre Adrianopol, unde va rămâne 40 de zile.
– 22 mai – Mehmed al II-lea ajunge la Varna, unde se fac ultimele pregătiri pentru invazie.
– 2 iunie – Ștefan I își reunește trupele în apropierea cetății Crăciuna, în număr de aproximativ 100.000 de soldați. Restul trupelor (circa 25.000) sunt trimise să apere principalele cetăți: Giurgiu, Turnu, Târgoviște, Brăila, Chilia, Cetatea Albă, Severin, Timișoara, Vaslui, Roman, Baia, Suceava, Hotin, Tighina etc. Un corp sub conducerea lui Vlad Călugărul este trimis să preîntâmpine atacul tătarilor.
– Marea campanie inițiată de sultan începe cu un eșec: Cetatea Albă n-a putut fi cucerită. Veneția, ca parte a coaliției anti-otomane, va reține, pe durata luptelor, pe tătarii din Crimeea.
– În vreme ce Mehmed al II-lea se pregătea să-și treacă oastea peste Dunăre, la Isaccea, tătarii lui Eminek Mîrza au atacat Moldova dinspre nord-est. Cum trupele conduse de Vlad Călugărul au dat înapoi, Ștefan a decis să-și retragă trupele de la Crăciuna, de-a lungul Siretului, spre Bacău. A predat conducerea trupelor voievodului transilvănean Matei Corvin, iar el, în fruntea unui corp de cavalerie, s-a năpustit asupra tătarilor. În apropiere de Nistru, hoardele jefuitoare au fost zdrobite și risipite. Între timp, trupele otomane au trecut Dunărea și au asediat Brăila și Giurgiu, înaintând spre Moldova. Ștefan s-a decis să reziste în apropierea localității Răsboieni (Valea Albă), fortificând regiunea și amplasând numeroase piese de artilerie. O parte din trupe au fost trimise, sub comanda paharnicului Șendrea, să hărțuiască ariergarda sultanului, lovind la adăpostul nopții.
– 24 iulie – Trupele otomane ajung la Răsboieni. Beneficiind de superioritatea artileriei, Ștefan îi lovește crunt pe otomani, provocându-le pierderi grele.
– 25 iulie – Începe o luptă dură între cele două armate. Serios subțiate, rândurile armatei otomane se clatină sub presiunea trupelor lui Ștefan.
– 26 iulie – Nesocotind ordinele lui Ștefan, garnizoanele cetăților Baia, Roman și Neamț sosesc la locul luptei. Dezastrul otomanilor este total, circa 40.000 de turci pierzându-și viețile. Mehmed al II-lea se retrage spre Dunăre, urmărit de cavaleria lui Ștefan.
– august – Pentru a-și consolida victoria, Ștefan I asediază și cucerește, după 15 zile, cetatea Dârstorului. Victoria îi va consolida faima de mare luptător împotriva Semilunii în apusul Europei. Dar Dobrogea rămânea în continuare sub ocupație otomană.
– noiembrie – Ducele Crișanei, Petru al III-lea Mușat (Aron), moare în condiții neelucidate. La dorința regelui maghiar, precum și a nobilimii maghiare din Crișana, Ștefan îl numește mare duce pe nobilul Ștefan Bathory (Batori).
1477
– 22 aprilie – Ștefan I Mușat este numit împărat pe viață, primind și supranumele de Ștefan cel Mare.
– Ștefan I încheie un tratat de alianță anti-otomană cu Veneția.
1478
– Ștefan I întărește partea sud-estică a țării, cu cetățile București, Piua Petrii și Dârstor (Dristra).
– Novgorodul este alipit Rusiei.
1479
– Veneția încheie pace cu otomanii, ieșind din coaliția anti-otomană. Profitând de situație, otomanii atacă Imperiul Romano-Moldovlah, de această dată în Banat.
– septembrie – Otomanii cuceresc Timișoara și trec Mureșul, intrând în Crișana. O altă parte a trupelor otomane intră în Transilvania, prin nordul munților Poiana Ruscă (estul Banatului).
– 13 octombrie – Trupele moldovlahe, conduse de Matei Corvin, voievodul Transilvaniei, precum și două corpuri aflate sub conducerea ducelui Crișanei, Ștefan Batori și a contelui de Timișoara Pavel Chinezul, provoacă o mare înfrângere armatelor Semilunii, la Câmpul Pânii (Kenyermezo), lângă Orăștie.
– noiembrie – Ștefan I îl numește voievod al Maramureşului pe Basarab al II-lea Țepeluș (cel Tânăr), nepotul de frate al lui Laiotă Basarab (Basarab I – cel Bătrân), renunţând la acest titlu.
– Căderea orașului Skodra (Shkoder, Scutari) sub otomani încheie cucerirea Albaniei.
1480
– Are loc o nouă incursiune otomană în Banat. Marele ban Basarab I (Laiotă Basarab) îi respinge fără ajutor din partea armatei imperiale din provinciile vecine.
1481
– Moare în chip misterios Basarab I (Laiotă Basarab). În locul acestuia, Ștefan I îl numește ban pe fiul său, Alexandru al IV-lea Musat.
– Continuă atacurile otomane în Banat, fără a avea însă sorți de izbândă.
– Ștefan începe construirea Bisericii Divinei Înțelepciuni, copia perfectă a Agiei Sofia din Constantinopol. Aceasta va fi terminată în anul 1502 și va adăposti mormântul împăratului.